Ohanesian cere statului 2 milioane de euro

Ovidiu Ohanesian, unul dintre jurnaliştii răpiţi în Irak în 2005, a dat statul român în judecată, el acuzând autorităţile că nu au pus sechestru pe averea lui Omar Hayssam şi că, astfel, el se află în imposibilitatea de a-şi recupera de la sirian cele două milioane de euro câştigate în instanţă.

58 afișări
Imaginea articolului Ohanesian cere statului 2 milioane de euro

Ohanesian cere statului 2 milioane de euro pentru că nu a pus sechestru pe bunurile lui Hayssam (Imagine: Mediafax Foto)

Ohanesian cere statului român cele două milioane de euro pe care ar fi trebuit să le obţină de la Omar Hayssam, conform sentinţei penale 122 din 13 iunie 2007 Curţii de Apel Bucureşti, devenită titlu executoriu, definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului. În documentul invocat, judecătorii statuau că Omar Hayssam este obligat să îi plătească lui Ohanesian suma de două milioane de euro cu titlu de daune morale pentru zilele în care jurnalistul a fost răpit în Irak.

"Această hotărâre nu a putut fi pusă în executare până în prezent, deoarece la momentul la care a devenit titlu executoriu şi a putut fi pusă în executare, pe numele lui Omar Hayssam nu s-a mai găsit nici un bun sau bani, aşa cum rezulta din procesul-verbal privind constatarea stării de insolvabilitate şi încetarea executării silite, întocmit în data de 10 decembrie 2008 în dosarul de executare 610 din 2008 deschis la Biroul Executorilor Judecătoreşti Culea si Dumitrache", se precizează în cererea de chemare în judecată a statului român formulată de Ohanesian, prin intermediul avocaţilor săi, obţinută de MEDIAFAX.

În atare condiţii, Ohanesian se vede îndreptăţit să se îndrepte împotriva statului român pentru recuperarea creanţei al cărei titular este. Concret, jurnalistul acuză statul român de lipsă de diligenţă în instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor lui Hayssam.

"Ministerul Public - cu toate că Omar Hayssam era cercetat şi urmărit în mai multe dosare penale, anterior şi ulterior răpirii şi eliberării noastre - nu a luat măsurile procedurale minime pentru asigurarea conservării în patrimoniu a bunurilor şi valorilor pe care acesta le-a avut", acuză Ohanesian.

El acuză şi refuzul Ministerului Public şi al instanţelor de judecată de a institui sechestru asiguratoriu asupra bunurilor şi conturilor lui Omar Hayssam, lucru pe care, dealtfel, Ohanesian susţine că l-a cerut încă din faza de începere a urmăririi penale în cazul sirianului.

"O minimă diligenţă din partea agenţilor executivi şi a instanţelor de judecată ar fi condus la instituirea măsurilor asiguratorii (...) care ar fi dus la prezervarea bunurilor şi sumelor aflate în conturile lui Omar Hayssam, având în vedere că acesta avea, la momentul la care a început să fie cercetat, o avere uriaşă, fiind, la sfârşitul anului 2004, în Top 300 al celor mai bogaţi oameni de afaceri din România într-un clasament întocmit de revista Capital", scrie Ohanesian.

El susţine, în plângerea împotriva statului român, că, anterior începerii urmăririi penale în dosarul de terorism constituit în urma răpirii jurnaliştilor în Irak, Omar Hayssam era cercetat pentru infracţiuni economice şi deturnări de sume importante cuvenite bugetelor publice, însă trei ani mai târziu, în 2008, când s-a încercat executarea silită a sa, sirianul "nu mai avea niciun bun şi niciun ban în patrimoniu", ceea ce înseamnă că, în perioada noiembrie 2004 - 2008, Omar Hayssam şi-a înstrăinat toată averea, personal sau prin intermediul madatarilor cărora le-a dat procură în acest sens".

"Or, având în vedere că, în toată această perioadă, Omar Hayssam era cercetat de către instituţiile statului român pentru săvârşirea mai multor infracţiuni şi suspectat pentru complicitate sau autorat în cazul altora, existând şi persoane vătămate, printre care chiar statul român, era o măsură nu numai necesară, dar şi obligatorie din punct de vedere procedural, ca faţă de această persoană şi în special faţă de averea sa să se ia minime măsuri de asigurare şi interdicţie de înstrăinare", scrie Ohanesian în cererea de chemare în judecată a statului român.

În 13 iunie 2007, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a aplicat două pedepse în cazul lui Omar Hayssam, respectiv 20 de ani de închisoare pentru acte de terorism şi 15 ani pentru infracţiuni la Legea 535 din 2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, acuzatul urmând să execute pedeapsa cea mai mare.

Instanţa a decis şi confiscarea sumei de 30.000 de dolari din conturile acestuia, dar şi plata de daune morale de câte două milioane de euro pentru fiecare dintre cei trei jurnalişti răpiţi la Bagdad, în 2005: Ovidiu Ohanesian - ziarist la România liberă, Sorin Mişcoci şi Marie-Jeanne Ion - operator, respectiv reporter la Prima Tv.

Instanţa a mai dispus măsura sechestrului asigurator pe anumite bunuri ale lui Omar Hayssam şi ale soţiei sale, precum şi cheltuieli judiciare către stat de 70.000 de lei. Totodată, instanţa i-a interzis sirianului anumite drepturi civile şi cetăţeneşti pentru o perioadă de zece ani după executarea pedepsei cu închisoarea.

Iniţial, în acest proces, Omar Hayssam a fost acuzat alături de Mohammad Munaf (ghidul celor trei jurnalişti români în Irak, condamnat, în primă instanţă, la Bagdad la moarte prin spânzurare) de iniţiere, constituire şi sprijinirea unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism.

În 26 aprilie 2006, instanţa Curţii de Apel Bucureşti stabilise judecarea lui Omar Hayssam în stare de libertate, pe motive medicale, sirianul părăsind România la sfârşitul lunii iunie, la bordul unui vas.

În septembrie 2007, soţia lui Hayssam a obţinut o hotărâre judecătoarească prin care i s-a permis, împreună cu cei şapte copii ai sirianului, să părăsească România, pentru o perioadă determinată, pentru a merge la bunici, ei ajungând în Siria, de unde nu s-au mai întors.

Omar Hayssam este dat în urmărire internaţională în toate cele 186 de state afiliate OIPC Interpol.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici