Operaţiile pe cord la nou-născuţi, reluate la Institutul Inimii Cluj după trei luni şi jumătate

Managerul interimar al Institutului Inimii "Niculae Stăncioiu", Adrian Molnar, a declarat corespondentului MEDIAFAX că reluarea operaţiilor a fost posibilă după reîntoarcerea dintr-un concediu fără plată, pentru o perioadă de şase luni, a chirurgului Manuel Chira.

"La Institutul Inimii s-au reluat, vineri, operaţiile pe cord la nou-născuţi şi copii, iar primul caz a fost cel al unui copil de trei ani, cu o malformaţie congenitală cardiacă. Reluarea operaţiilor a fost posibilă după ce s-a întors chirurgul Manuel Chira, care a fost plecat şase luni într-un concediu fără salariu, perioadă în care a operat la o clinică privată din Sibiu. La institut mai efectua astfel de operaţii chirurgul Mircea Cotul, dar şi dânsul a plecat la Bucureşti la începutul lunii octombrie, astfel că operaţiile au fost întrerupte. Noi avem acum la institut finanţare asigurată pentru efectuarea operaţiilor de cord pentru nou-născuţi şi copii. Avem şi materiale, rămase din perioada de anul trecut în care nu s-a operat, aşa încât nu vom întâmpina probleme", a spus Molnar, fără a preciza sumele.

Potrivit acestuia, la institut există o listă de aşteptare de "câteva zeci de copii", care urmează să fie operaţi pe cord.

"În perioada de întrerupere a operaţiilor la Cluj, copiii cu probleme cardiace au fost trimişi pentru intervenţii la Târgu Mureş, dar şi la Sibiu. Anul trecut au fost operaţi la Institutul Inimii «Niculae Stăncioiu», până la întreruperea intervenţiilor, un număr de 85 de copii", a spus Molnar.

La rândul său, chirurgul Manuel Chira, cel care a efectuat, vineri, prima operaţie din 2014, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, înainte de întreruperea intervenţiilor pe cord la nou-născuţi şi copii, realiza două astfel de intervenţii chirugicale pe săptămână.

Institutul Inimii "Niculae Stăncioiu" are 190 de paturi, din care zece sunt la compartimentul pentru copii al Secţiei clinice de chirurgie cardiovasculară.

Manuel Chira a plecat la jumătatea anului trecut de la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, invocând lipsurile financiare ale unităţii, el operând la o clinică privată din Sibiu.

Conducerea Institutului Inimii "Niculae Stăncioiu" din Cluj-Napoca susţinea, într-un memoriu trimis CNAS în iunie anul trecut, că institutul se afla într-o situaţie dificilă din cauza subfinanţării activităţii de chirurgie cardiovasculară, spunând că bugetul alocat pe 2013 era cu 10 la sută mai mic faţă de cel din 2012.

"Bugetul alocat pe 2013 este cu 10 la sută mai mic decât cel de anul trecut. În luna iunie, finanţarea Secţiei de chirurgie cardiovasculară este de 100.000 de lei, sumă ce ajunge pentru efectuarea a 14 operaţii, în condiţiile în care pentru copii şi chirurgie vasculară bugetul este zero. Deficienţele de finanţare prin programe duc la scăderea numărului de pacienţi operaţi, ceea ce duce la probleme serioase de finanţare, cu repercusiuni grave asupra însăşi sustenabilităţii Institutului, a existenţei acestuia", se preciza în memoriu.

Conducerea Institutului Inimii arăta că numărul operaţiilor pe cord deschis s-a redus de la 805 în 2009, la 610 în 2012, în timp ce finanţarea în cazul intervenţiilor de chirurgie cardiovasculară la adulţi a scăzut de la 4,6 milioane de lei în 2009, la 2,3 milioane de lei în 2013.

Astfel de operaţii pe cord pentru nou-născuţi se făceau la Cluj-Napoca şi Târgu Mureş. În septembrie 2012, medicii de la Târgu Mureş anunţau că din luna următoare nu mai puteau opera pe cord copii întrucât plecaseră doi medici anestezişti cu experienţă. În consecinţă, Institutul din Cluj a preluat atunci şi aceste urgenţe. La acea dată, medicul Manuel Chira spunea că la Cluj existau liste de aşteptare pentru operarea copiilor care se întindeau pe circa trei luni, fiecare chirurg având între 30 şi 40 de pacienţi pe listă.

Ulterior, la Târgu Mureş s-au reluat intervenţiile pe cord la nou-născuţi şi copii.