Parchetul ICCJ: Soluţiile de netrimitere în judecată a lui Vîntu sunt nelegale

Dosarul penal 1065/P/2010 s-a format ca urmare a disjungerii dispuse prin rechizitoriul în dosarul penal 1563/P/2009, dosar în care s-a efectuat urmărirea faţă de inculpaţii Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian, întrucât au trimis sume de bani condamnatului Nicolae Popa, pentru ca acesta să se sustragă de la executarea pedepsei de 15 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală 423/20 martie 2007 a Tribunalului Capitalei - se arată în ordonanţa procurorului general al României prin care s-a dispus infirmarea soluţiilor de neurmărire din dosarele privindu-l pe Vîntu şi continuarea cercetărilor.

Astfel, prin dispozitivul rechizitoriului s-a dispus, printre altele, disjungerea (separarea-n.r.) cauzei sub aspectul comiterii infracţiunii de spălare a banilor prev. de art.23 din Legea 656/2002 de către Vîntu.

La 20 iulie 2011, dosarul 1065/P/2010 a fost reunit cu dosarul 838/P/2011 al aceleaşi secţii din cadrul Parchetului ICCJ privind pe Vîntu, Alexandru Sadac şi Stelios Yiordamlis, înregistrat ca urmare a declinării de competenţă dispuse în dosarul 358/D/P/2010 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) privind săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

În 28 iulie 2011, în cadrul dosarului 1065/P/2010 s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, unde a fost înregistrat dosarul 4497/P/2011.

A doua zi, 29 iulie 2011, prin referatul procurorului şef secţie s-a propus preluarea de la Parchetul Bucureşti a cauzei înregistrate sub nr.4497/P/2011 la Parchetul ICCJ-Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică pentru definitivarea urmăririi penale, fiind invocate prevederile art.209 alin. (41) din Codul de procedură penală, întrucât dată fiind complexitatea cauzei se impune asigurarea celerităţii urmăririi penale.

Prin Ordonanţa procurorului general al României s-a dispus preluarea cauzei nr.4497/P/2011 de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti în vederea finalizării de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, unde dosarul a fost înregistrat sub nr.879/P/2011.

Având în vedere această situaţie, au fost analizate cauzele soluţionate anterior de Ministerul Public, având ca obiect fapte săvârşite de Vîntu, în legătură cu fraudarea Fondului Naţional de Investiţii sau privind infracţiuni de spălare de bani, fiind identificate următoarele dosare: 1. Dosarele penale 372/D/P/2004 şi 374/D/P/2004 - care au vizat generarea unor pagube în patrimoniul investitorilor FNI, ca urmare a derulării unor activităţi care au determinat intrarea fondului în incapacitate de plată; 2. Dosarul penal 76/P/2005 - privind prejudicierea Băncii Agricole SA prin desfăşurarea de acţiuni pe piaţa de capital, respectiv achiziţionarea de acţiuni necotate supraevaluate şi convertirea unui împrumut în obligaţiuni; 3. Dosarul penal 754/D/P/2006 - privind constituirea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) SA; 4. Dosarul penal 34/D/P/2005 - privind falimentul Băncii Române de Scont.

Din analiza de ansamblu a acestor dosare a rezultat că soluţiile de netrimitere dispuse cu privire la Vîntu etc. sunt nelegale, urmând să fie infirmate, precizează sursa citată.

Totodată, a rezultat că există legături între faptele care au format obiectul acestor dosare, impunându-se cercetarea lor în cadrul aceleiaşi cauze, având în vedere şi că încadrarea juridică a faptelor pentru care s-au efectuat cercetări se impune a fi reanalizată, pentru a stabili dacă pentru aceste fapte competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine structurilor specializate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mai notează sursa citată.

Parchetul Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (ICCJ) a infirmat soluţile de neurmărire penală a lui Sorin Ovidiu Vîntu date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Bănca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), dar şi în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS), a informat, joi, Ministerul Public.

Nicolae Popa, condamnat în lipsă la 15 ani de detenţie pentru prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, a solicitat autorităţilor române, după ce a fost extrădat din Indonezia, redeschiderea cazului FNI.