Parlamentul a votat numirea lui Eduard Hellvig la şefia SRI: "Corupţia reprezintă, în continuare, un factor de risc pentru siguranţa naţională" - Mediafax

Parlamentul a votat numirea lui Eduard Hellvig la şefia SRI: "Corupţia reprezintă, în continuare, un factor de risc pentru siguranţa naţională"

Eduard Hellvig a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, la şefia Serviciului Român de Informaţii (SRI), cu 498 de voturi ”pentru” şi 15 voturi ”împotrivă”, din totalul de 513 parlamentari care şi-au exprimat votul.

1221 afişări

Imaginea articolului Parlamentul a votat numirea lui Eduard Hellvig la şefia SRI: "Corupţia reprezintă, în continuare, un factor de risc pentru siguranţa naţională"

Eduard Hellvig (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Eduard Hellvig a declarat, luni, în plenul Parlamentului, după validarea sa în funcţia de director al SRI, că, în continuare, corupţia reprezintă un factor de risc pentru siguranţa naţională, afectând economia şi subminând funcţionarea instituţiilor.

"Consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţii de apărare a siguranţei naţionale. Cu toate că s-au înregistrat progrese majore în ultimii ani, corupţia reprezintă în continuare un factor de risc pentru siguranţa naţională, afectând economia şi subminând funcţionarea instituţiilor”, a arătat el.

 

Hellvig a menţionat necesitatea unui stat puternic.

Când istoria s-ar putea să nu mai aibă vreodată răbdare cu noi, dacă vrem ca România să rămână în picioare, va trebui să avem un stat puternic, clădit pe un parteneriat democratic, cu propriii cetăţeni şi pe piloni instituţionali solizi”, a explicat Hellvig.

El a arătat că doreşte aprofundarea cooperării operaţionale şi a schimbului de informaţii cu partenerii euro-atlantici, în special cu SUA, în contextul escaladării tensiunilor în regiunea nostră şi a deciziilor de repivotare militar-strategică a NATO în estul Europei.

Directorul SRI a menţionat că instituţia pe care o va conduce a cunoscut în ultimii ani un proces amplu de reorganizare şi modernizare, devenind un vector de stabilitate naţională.

“Responsabilitatea de asigurare a securităţii cibernetice a Ucrainei reflectă statutul obţinut în cadrul comunităţii de informaţii euro-atlantice. Prioritatea Serviciului în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanţei, atât în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, cât şi în context geostrategic tensionat”, a mai spus Eduard Raul Hellvig.

Secretarul Camerei Niculae Mircovici a anunţat, de la tribuna Parlamentului că, din totalul de 564 de parlamentari, şi-au exprimat votul 513 senatori şi deputaţi.

Pentru numirea lui Eduard Hellvig au votat 498 de parlamentari şi s-au înregistrat doar 15 voturi împotrivă.

Mircovici a afirmat că, potrivit prevederilor Articolului 76, alin 2 din Constituţia României, numirea în funcţie se face cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.

”A fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea lui Eduard Hellvig la şefia Serviciului Român de Informaţii”, a mai precizat Niculae Mircovici.

Comisia de control al activităţii SRI a avizat, săptămâna trecută, favorabil nominalizarea acestuia la şefia Serviciului, la propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, fiind înregistrate 7 voturi "pentru" şi unul "împotrivă".

Eduard Hellvig a fost europarlamentar şi vicepreşedinte PNL, deputat şi ministru în Guvernul Ponta, de unde s-a retras după ce a fost acuzat de incompatibilitate. Este considerat un apropiat al preşedintelui Iohannis încă dinaintea campaniei electorale din 2014.

Hellvig are 40 de ani şi a fost ministru al Dezvoltării în primul guvern condus de Victor Ponta, până la alegerile parlamentare din 2012, când s-a retras din Cabinet în urma acuzaţiilor de incompatibilitate formulate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

În decembrie 2014, Hellvig a câştigat definitiv procesul cu ANI la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care a respins raportul inspectorilor de integritate.

La alegerile parlamentare din 2012, Eduard Hellvig a obţinut un mandat de deputat pe listele USL, din partea PNL, însă a demisionat din această calitate în septembrie 2013 pentru a deveni europarlamentar ca urmare a vacantării unor mandate ale PNL.

La alegerile europarlamentare din 2014, Hellvig a obţinut un nou mandat de eurodeputat.

A fost secretar general al PNL din 2011 şi până în 2014, iar în 2009 a fost coordonatorul campaniei PNL pentru alegerile prezidenţiale pentru Crin Antonescu. El s-a numărat printre cei mai apropiaţi lideri politici, alături de Dan Mihalache, atât de Antonescu, cât şi de Iohannis, atunci când aceştia au fost preşedinţi ai PNL.

În perioada 2004-2008, Hellvig a fost deputat din partea PC şi secretar al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, iar între anii 2006 şi 2007 a fost europarlamentar.

Înainte de terminarea mandatului, Hellvig a demisionat din PC şi s-a alăturat echipei liberale din Bihor. Filiala PNL Bihor l-a desemnat candidat pentru un al doilea mandat de deputat, dar acesta nu a câştigat alegerile.

După 2008, Eduard Hellvig a avut activitate politică în Bucureşti, unde a devenit un apropiat al preşedintelui PNL, Crin Antonescu, iar liderul liberal l-a desemnat, la un moment dat, ca posibil ministru într-un potenţial guvern liberal.

Hellving a fost, înainte de 2004, pe rând, consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu în perioada1998-1999, consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu în perioada 1999-2000, în 2000 consilier al candidatului la Preşedinţia României Mugur Isărescu şi în 2004 director general al Institutului de Studii Sociale.

El a fost şi broker la Bursa de Valori Bucureşti în perioada 1997-1998 şi coordonator de programe la Fundaţia Soros, în 1995.

Eduard Hellving a absolvit specializarea Ştiinţe Politice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca (1997), a urmat studii post-universitare în domeniul securităţii şi apărării la Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea "Carol I", Bucureşti şi la Centrul European de Studii de Securitate "George C. Marshall", Garmisch - Partenkirchen. Din 2009, este doctor în Ştiinţe Politice al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti.

Potrivit declaraţiei de avere, Hellvig deţine cotă parte de 50% din două terenuri intravilane, în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, cumpărate în 2005, respectiv 2008, acestea având suprafeţe de 401, respectiv 665 de metri pătraţi.

El menţionează în ultima declaraţie de avere din iunie 2014 că are două case de locuit, tot în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, în suprafaţă de 143, respectiv 210 metri pătraţi.

Hellvig mai are un autoturism Skoda fabricat în 2010, conturi bancare cu o valoare însumată de aproximativ 38.000 de lei şi 97.000 euro, la acesta din urmă fiind menţionat că suma cuprinde intrări din salariu, diurne, transport, cheltuieli generale la Parlamantul European.

El menţionează, de asemenea, o datorie către BRD, scadentă în 2035, cu o valoare de 28.568 de euro, precum şi către Viorel Dumitras, scadentă în 2031, în valoare de 145.000 de euro.

Eduard Hellvig mai trece în declaraţia de avere deconturi de la Parlamentul European în valoare de aproximativ 46.000 de euro.

Veniturile sale din 2013 s-au ridicat la 65.403 lei, bani obţinuţi ca vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi 31.031 euro, obţinuţi ca eurodeputat. Totodată, soţia sa a obţinut în calitate de director medical venituri de 149.460 de lei.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
HELLVIG ,
PARLAMENT ,
VOT

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.