Predoiu: Răspunderea magistraţilor este iluzorie, ea nu funcţionează

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că în acest moment răspunderea magistraţilor este iluzorie, ea nu funcţionează, demnitarul respingând acuzaţiile că se încearcă politizarea prin reformarea Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

165 afișări
Imaginea articolului Predoiu: Răspunderea magistraţilor este iluzorie, ea nu funcţionează

Predoiu: Răspunderea magistraţilor este iluzorie, ea nu funcţionează (Imagine: Mediafax foto/AFP)

Ministrul Predoiu a susţinut că responsabilitatea profesiei de magistrat creează încredere în profesia de magistrat şi în justiţie în general, iar răspunderea vine să garanteze această încredere. "În aceste moment, răspunderea magistraţilor este iluzorie, ea nu funcţionează - o demonstrează starea de fapt în cadrul Inspecţiei judiciare. Rezultate aproape invariabile ale anchetelor disciplinare care conchid cu regularitate că «orice decizie greşită este o chestiune de judecată şi nu comportă verificări suplimentare pentru că nu trebuie, fiind vorba de autoritate de lucru judecat», confundându-se două lucruri diferite", a spus Predoiu.

Ministrul a spus că este o stare de nemulţumire a justiţiabililor.

"Când vorbim de stare de nemulţumire nu doresc să trec sub tăcere munca imensă pe care majoritatea magistraţilor şi-o fac corect şi profesionist", a declarat ministrul Predoiu la RFI.

În acest context, ministrul a arătat că există însă suficient de multe cazuri în care este afectat rezultatul judecăţii, "fie din lipsă de profesionalism, fie mai mult decât atât"

Întrebat care ar fi celelalte motive, Predoiu a recunoscut că sunt probleme de integritate, de corupţie.

Ministrul Justiţiei a susţinut că prin proiectul ministerial privind Inspecţia judiciară a CSM se doreşte mai multă rigurozitate.

"Nu este o lege îndreptată împotriva magistraţilor, ci împotriva neregulilor profesionale din justiţie. Este o lege care va întâri magistratura. Un sistem disciplinar exigent echivalează cu un sistem imunitar al profesiei respective. Dacă noi întărim acest sistem imunitar, pe termen mediu şi lung, dacă nu chiar imediat, profesia se va întări", a declarat Predoiu.

Despre intenţia de politizare lansată de voci din magistratură, Predoiu a spus că nimeni nu a explicat cum s-ar realiza, "pentru că nu se poate".

"Inspecţia rămâne în cadrul CSM. Ministerul Justiţiei nu are niciun fel de coordonare, gestionare, instructare a Inspecţiei Judiciare. Singura diferenţă faţă de starea de fapt şi de drept, este că am lărgit sfera titularilor acţiunilor disciplinare, adică a persoanelor care pot iniţia acţiune disciplinară, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al României pot declanşa mecanismul de verificări care poate eventual conduce la aplicarea unei sancţiuni disciplinare", a explicat demnitarul.

Cătălin Predoiu a subliniat faptul că Inspecţia judiciară (instituţia care decide asupra răspunderii magistraţilor-n.r.) rămâne în CSM, "rămâne o jurisdicţie disciplinară profesională în care politicul nu se amestecă în niciun fel".

"În mod eronat, ca să nu spun mincinos, în ultimele săptămâni s-a pretins faptul că se revine la o situaţie existentă la începutul anilor 2000. (...) Citind Monitorul Oficial, Inspecţia judiciară era în Ministerul Justiţiei, acum nu mai e. Iar prin proiect rămâne în cadrul CSM, nu se întâmplă nimic sub aspectul localizării Inspecţiei, ea rămâne în câmpul CSM. Unde e intervenţia politică ?", a susţinut Predoiu.

Ministrul a continuat, spunând că îşi pune întrebarea dacă aşa ar sta lucrurile: "Acceptăm ideea că Franţa, Italia, Cehia, Polonia există amestec în treburile justiţiei? Există un statut nedemocratic al puterii judecătoreşti? Pentru că acolo sancţiunea disciplinară se află în portofoliul Ministerului Justiţiei, al ministrului Justiţiei - uneori ministrul partajează acţiunea, alteori nu o partajează. Nu pretinde nimeni că sunt state nedemocratice. În Franţa, Inspecţia funcţionează în cadrul MJ şi nu cred că poate pretinde cineva că Franţa nu are un sistem democratic sau o justiţie independentă. Prin urmare să nu agităm false probleme ca să deplasăm de fapt discuţia de la ce tebuie să fie".

Cătălin Predoiu a afirmat că faptul că ministrul Justiţiei are posibilitatea, potrivit proiectului, să iniţieze acţiune displinară nu reprezintă decât o legătură firească între aşteptările justiţiabililor traduse prin acţiunea Executivului şi în acelaşi timp performanţa actului judecătoresc.

"Actele Executivului sunt cenzurate de Parlament şi de puterea judecătorească; actele Parlamentului sunt cenzurate de puterea judecătorească. Puterea judecătorească este şi trebuie să rămână îndependentă, dar trebuie să existe un mecanism disciplinar, profilactic, care să menţină standardul profesionalismului şi integrităţii în sistemul judiciar. Acest mecanism este eminamente în mâna magistraţilor. Ceea ce diferă, faţă de situaţie prezentă, este posibilitatea de a-l declanşa şi din exterior de către ministrul Justiţiei", a arătat demnitarul.

Ministrul a subliniat, la RFI, faptul că a observat că, în prezent, mecanismul disciplinar "nu se prea declanşează , iar când se declanşează rezultă cam acelaşi rezultat ca la loto: chestiuni de judecată, nu ne amestecăm".

"În acest moment există posibilitatea unei responsabilizări a magistraţior, ştiind că nu numai propriile foruri veghează la respectarea standardelor, ci şi ministrul Justiţiei, şi procurorul general, daca e vorba de procurori, şi preşedintele ICCJ, dacă e vorba de judecători, atunci când constată că s-a comis o grav- neglijenţă", a conchis ministrul.

În 9 noiembrie 2011, Guvenul a adoptat proiectul de modificare a legilor 303/2004 privind statulul magistraţilor şi 317 referitoare la CSM.

Proiectul de modificare a legilor extinde sfera titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, ceea ce reprezintă o soluţie echilibrată, având în vedere necesitatea întăririi disciplinei profesionale şi consolidarea independenţei operaţionale a Inspecţiei Judiciare.
Conform proiectului, acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În fine, acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un magistrat-asistent, se exercită de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar.

Întărirea Inspecţiei Judiciare presupune acordarea unei autonomii de decizie şi în efectuarea cercetării disciplinare pentru inspectorul judiciar, proiectul aducând o serie de soluţii în acest sens (ex.: se reglementează primar atribuţiile inspectorilor judiciari în materie, se consacră dreptul acestora de a exercita acţiunea disciplinară, de a dispune măsuri în cadrul procedurii disciplinare). Cu toate acestea, având în vedere că inspectorul judiciar se află într-o structură ierarhică, rezoluţiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul şef, cu posibilitatea acestuia de a modifica soluţia, în scris şi motivat. În vederea asigurării imparţialităţii, proiectul prevede că modul de repartizare a sesizărilor şi a dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigură repartizarea aleatorie a dosarelor.

În ceea ce priveşte organizarea noii Inspecţii Judiciare, MJ spune că aceasta dobândeşte personalitate juridică, posturile şi personalul fiind preluate de la actuala Inspecţie Judiciară care funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Din acest motiv, proiectul nu presupune posturi noi ori cheltuieli bugetare suplimentare, ci doar o reorganizare sub aspect structural a instituţiei. Conform proiectului, posturile Inspecţiei Judiciare vor fi preluate din numărul maxim de posturi finanţate Consiliului Superior al Magistraturii prin legea bugetară anuală.

Potrivit dispoziţiilor art. 98 alin. (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, "judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei".

În conformitate cu dispoziţiile alin. (2) ale articolului amintit, "Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi". Abaterile pentru care judecătorii şi procurorii răspund disciplinar sunt enumerate strict şi limitativ în cuprinsul art. 99 din legea amintită, sistemul românesc, în mod similar altor legislaţii, fiind caracterizat de o standardizare a abaterilor disciplinare.

Din examinarea prevederilor legale actuale şi din practica disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, a rezultat că dispoziţiile art. 99 nu acoperă o serie de conduite ale magistraţilor care pot aduce atingere gravă prestigiului justiţiei şi demnităţii funcţiei de magistrat. Din acest motiv, legislaţia nu a permis sancţionarea disciplinară a acestor conduite, ceea ce a produs prejudicii însemnate imaginii justiţiei, atât în România, cât şi la nivel european.

MJ arată în motivele de modificare că în ultimele Rapoarte ale Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare se reţin următoarele: "Capacitatea inspecţiei judiciare ar trebui consolidată şi concentrată mai mult pe cazurile disciplinare. În timp ce sunt iniţiate puţine anchete disciplinare ex-officio, o parte considerabilă din activităţile inspecţiei judiciare sunt destinate răspunsului la plângeri şi investigaţii individuale cu privire la acuzaţiile sau calomniile publice la adresa magistraţilor".

Potrivit Raportului din luna iulie 2011, consolidarea răspunderii sistemului judiciar rămâne o provocare importantă, România neangajându-se încă într-un proces de reformă aprofundată a sistemului disciplinar, în condiţiile în care capacitatea şi rezultatele înregistrate de Inspecţie nu s-au îmbunătăţit în mod semnificativ.

"Se recomandă luarea măsurilor pentru consolidarea capacităţii şi a organizării inspecţiilor judiciare pentru a se asigura concentrarea suficientă pe investigarea disciplinară şi introducerea unei evaluări anuale a performanţei inspecţiei judiciare, precum şi continuarea procesului de reformare a inspecţiei judiciare", spune MJ.

Spre deosebire de dreptul comun în materie, reprezentat de Codul Muncii, Legea 303/2004, enumeră exhaustiv abaterile pentru care judecătorii şi procurorii răspund disciplinar. Or, pentru ca reglementarea în materie să poată răspunde în mod adecvat diverselor situaţii practice este necesară extinderea sferei abaterilor disciplinare, prin includerea în această categorie a unor fapte prin care se încalcă îndatoririle specifice funcţiei ori se aduce atingere prestigiului funcţiei deţinute şi care în prezent nu sunt sancţionate, ori nu sunt sancţionate sub nomen juris propriu, explică MJ.

Totodată, proiectul defineşte noţiunea de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă şi elimină în acest fel lipsa de determinare a conceptului, de natură să ducă la o apreciere arbitrară a acestei abateri disciplinare.

Principalele măsuri propuse vizează: extinderea sferei abaterilor disciplinare; modificarea prevederilor legale ce reglementează sancţiunile disciplinare aplicabile judecătorilor şi procurorilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni; definirea noţiunii de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea-credinţă; introducerea condiţiei bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere în funcţie.

În opinia MJ, proiectul urmăreşte consolidarea instituţională a Inspecţiei Judiciare, această entitate urmând a beneficia de personalitate juridică.
Astfel, proiectul prevede înfiinţarea Inspecţiei Judiciară, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare.

Conform proiectului, Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale şi îndeplineşte, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate. Inspecţia judiciară urmează a fi condusă de un inspector şef, ordonator de credite, ajutat de un inspector şef adjunct.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Inspecţiei Judiciare se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate Inspecţiei Judiciare fiind evidenţiate distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.

Inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Concursul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.

Inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către plenul Consiliului în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit extern independent, care are ca obiect evaluarea calităţii managementului Inspecţiei Judiciare.

Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul şef, în urma unui concurs, pentru un mandat de şase ani, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin opt ani în magistratură, care au cel puţin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare.

Modificările adoptate de Guvern urmează să fie aprobate de Parlament.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici