Procesul în care Remeş cere daune pentru divulgarea probelor din dosarul "Caltaboşul", reluat

Procesul lui Remeş a reînceput în 10 mai, iar judecătorul a decis acordarea unui nou termen pentru 6 septembrie, în scopul administrării probelor propuse.

Dosarul civil a fost suspendat de instanţă în 17 februarie 2012, până la soluţionarea definitivă a dosarului penal, aflat atunci pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Completul de cinci judecători al instanţei supreme a decis definitiv, în 25 februarie, condamnarea lui Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan la câte trei ani de închisoare cu executare în dosarul "Caltaboşul".

Instanţa a menţinut astfel condamnarea dispusă în 14 februarie 2012 de un complet de trei judecători al ICCJ.

De asemenea, denunţătorul celor doi, Gheorghe Ciorbă, a rămas cu condamnarea la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare dispusă prin sentinţa din 14 februarie 2012.

În dosarul "Caltaboşul", Ioan Avram Mureşan a fost judecat pentru complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, Decebal Traian Remeş, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, pentru trafic de influenţă, iar omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, pentru cumpărare de influenţă.

Conform rechizitoriului procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, funcţie deţinută la acea dată, ar fi acceptat şi primit produse alimentare (caltaboş şi ţuică) în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan.

La 10 octombrie 2007, în timpul cercetărilor penale ale DNA, TVR a difuzat în jurnalul de la ora 19.00 imagini de la o întâlnire a lui Remeş cu fostul ministru Ioan Avram Mureşan, în care acesta din urmă îi dă un plic şi înregistrări audio referitoare la licitaţii.

Decebal Traian Remeş şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Agriculturii în 11 octombrie 2007, după ce postul naţional de televiziune a difuzat imaginile din înregistrarea video a întâlnirii sale cu Ioan Avram Mureşan.

Ulterior trimiterii sale în judecată în dosarul de corupţie, la 6 octombrie 2010, fostul ministru a dat în judecată SRTv, DNA, Administraţia Prezidenţială, pe şeful statului, Traian Băsescu, precum şi pe şeful ştirilor TVR din acea perioadă, Rodica Culcer, cerând zece milioane de lei pentru divulgarea probelor din acest caz. Cererea de acţionare în judecată a fost depusă la Secţia a III-a Civilă din Tribunalul Bucureşti.

În acest proces civil, fostul ministru cere instanţei admiterea acţiunii şi obligarea acestor persoane şi instituţii la plata, în solidar, a zece milioane de lei, daune civile, pentru prejudiciul moral şi vătămarea dreptului nepatrimonial personal, prin divulgarea unor probe din dosarul în care ulterior a fost deferit justiţiei pentru fapte de corupţie.

Remeş arată în acţiune că prin difuzarea, în 10 octombrie 2007, pe postul public de televiziune a unui montaj, compus din video şi pasaje audio, denumit "Flagrant" i-au fost încălcate mai multe drepturi fundamentale ocrotite de Constituţia României dar şi de pactele şi tratatele europene şi internaţionale, precum "dreptul la demnitate, cinste, onoare, bună reputaţie, prestigiul şi dreptul la viaţă privată".

Prin acţiunea depusă la instanţă, Remeş cere Tribunalului Bucureşti "încetarea actelor de defăimare la adresa" sa precum şi obligarea celor nominalizaţi la publicarea pe propria cheltuială a deciziei instanţei într-un ziar cu tiraj naţional, după rămânerea definitivă a sentinţei.

"Ulterior, înregistrările au stat la baza rezoluţiei procurorului Claudiu Dumitrescu, din ianuarie 2008, de începere a urmăririi penale pentru trafic de influenţă iar apoi în 6 iunie 2008 am fost trimis în judecată", mai notează Remeş, care arată că, prin difuzarea probelor audio-video de către postul public de televiziune înainte de începerea urmăririi penale şi trimiterea în judecată acestea şi-au pierdut caracterul nepublic sau secret.

Remeş a mai arătat, în documentul citat, că prin divulgarea de probe înainte de finalizarea acestor etape se creează "tentaţia" părţilor de a denatura, deforma sau distruge probele sau de a "mistifica adevărul".

Fostul ministru a mai notat că, potrivit legislaţiei penale în vigoare şi potrivit normativelor europene în domeniu, o persoană este prezumată nevinovată până la momentul dictării de către o instanţă a unei decizii definitive de condamnare, situaţie ce nu ar fi fost respectată în cazul său.

În întâmpinarea depusă la dosar de Rodica Culcer, aceasta menţionează că acţiunea ar fi tardiv introdusă de fostul ministru în raport de "momentul naşterii presupusei fapte", respectiv difuzarea probelor pe postul public din 10 octombrie 2007. Potrivit sursei citate, termenul legal de introducere a unei astfel de acţiuni ar fi de trei ani, respectiv până în 10 octombrie 2010, astfel că acesta ar fi fost depăşit cu aproape un an, acţiunea fiind depusă la instanţă în 6 octombrie 2011.

În acelaşi document, Culcer mai arată că Remeş face "speculaţii" şi că nu aduce probe prin care să dovedească o eventuală scurgere de informaţii, el apelând la deducţii logice. Ea mai arată că TVR are "surse serioase de informare", fiind televiziunea publică şi că materialul "Flagrant" difuzat la acea vreme a respectat toate rigorile jurnalistice, constituţionale şi legale.

Într-o altă cerere de întâmpinare depusă la dosar de către DNA, se arată că această instituţie nu a furnizat niciodată probe din acest caz sau altele, singura informare de tip public reprezentând-o difuzarea unui comunicat de presă ce respecta, de asemenea, toate rigorile cerute.

Citeşte şi: Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, CONDAMNAŢI DEFINITIV la trei ani de închisoare cu executare