Producţia de cireşe dintr-o comună bistriţeană, la doar 30 la sută faţă de anii trecuţi

Localnicii din Cireşoaia, comuna Braniştea, patria cireşelor din Transilvania, au rămas cu doar 30 la sută din producţia din acest an din cauza frigului care a avut loc în primăvară. Puţinele cireşe rămase sunt extrem de scumpe, iar Festivalul Cireşelor a fost anulat.

504 afișări
Imaginea articolului Producţia de cireşe dintr-o comună bistriţeană, la doar 30 la sută faţă de anii trecuţi

Producţia de cireşe dintr-o comună bistriţeană, la doar 30 la sută faţă de anii trecuţi

Frigul din primăvară a afectat producţia de cireşe din localitatea Cireşoaia, care este acum la doar 30 la sută faţă de anii trecuţi, anul acesta oamenii preferând să le vândă direct în curţi, fără să trimită la export sau către comercianţii autohtoni.

Dacă le vând, din curţile localnicilor din Cireşoaia cireşele pleacă cu 5 lei/kg, iar în pieţele din Bistriţa delicioasele fructe se vând chiar şi cu 16 lei, în funcţie de soi şi mărime.

“A fost foarte prin frig în primăvară şi din acest motiv producţia de cireşe este foarte afectată. Este vorba despre cireşele care se coc acum, în această perioadă. Sunt foarte foarte puţine aşa că oamenii nu mai dau nici la export şi nu mai vin nici comercianţii din ţară. Nu au fost trimise cireşe nici la export şi nici în ţară. Veneau comercianţi de la Bacău, de la Bucureşti pentru a prelua cireşele şi a le vinde în pieţe, însă sunt puţine şi scumpe aşa că au renunţat să mai vină la Cireşoaia pentru a achiziţiona fructe. O familie vine acum seara cu 20-30 de kilograme de cireşe, iar în alţi ani aduna o tonă”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul comunei Braniştea, Martonos Tamas.

Pentru că producţia de cireşe este mică, autorităţile locale şi sătenii au decis să anuleze în acest an Festivalul Cireşelor, o tradiţie din 1893, care ar trebui să aibă loc în ultima săptămână din luna iunie. Pentru organizarea Festivalului Cireşelor fiecare familie din sat dona 10 kilograme de cireşe, iar vizitatorii care plăteau o taxa modică de acces puteau să se înfrupte pe săturate din peste 40 de soiuri de cireşe aduse de localnici la festival.

În urmă cu 10 ani a mai fost o situaţie similară în zonă, cireşele fiind puţine şi foarte scumpe după ce frigul a afectat cele peste 300 de hectare de teren pe care sunt plantaţi cireşi în localitate.

“Nu mai facem anul acesta festivalul deoarece cireşele sunt puţine şi oamenii preferă să le vândă. În 2006 am avut o situaţie de acest gen, când a fost foarte frig şi am anulat şi atunci Festivalul Cireşelor”, a adăugat primarul Martonos Tamas.

În anii buni sătenii din Cireşoaia reuşesc să câştige din cireşe suficienţi bani pentru a-şi întreţine familia până în primăvara viitoare când se coc din nou delicioasele fructe. Încă din anul 1800 cireşele sunt cultivate în mica localitate din Bistriţa-Năsăud, la aceasta oră existând livezi care se întind pe o suprafaţă de peste 300 de hectare, din peste 40 de soiuri.

În Cireşoaia nu există familie care să nu aibă câţiva cireşi care să îi asigure un venit sigur vară de vară. Cel care a reuşit să îi convingă pe săteni să planteze cireşi a fost un preot din localitate care, în urmă cu 100 de ani, îi obliga pe tineri să planteze un cireş înainte de a-i cununa.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici