RAPORT FINAL privind accidentul aviatic din Apuseni: Aeronava prăbuşită era pilotată de Răzvan Petrescu. Adrian Iovan era comandant. Acesta a luat decizii eronate

Aeronava care s-a prăbuşit în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni era pilotată de Răzvan Petrescu, dar pilotul Adrian Iovan era comandant, iar acesta a luat mai multe decizii eronate, între care continuarea zborului în condiţii care au favorizat givrajul sever.

10489 afişări
Imaginea articolului RAPORT FINAL privind accidentul aviatic din Apuseni: Aeronava prăbuşită era pilotată de Răzvan Petrescu. Adrian Iovan era comandant. Acesta a luat decizii eronate

Adrian Iovan (Imagine: Catalina Filip/Mediafax Foto)

Concluziile au fost prezentate, luni, într-o conferinţă de presă, de către reprezentanţii Centrului de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS), care au finalizat ancheta în acest caz.

Eugen Suciu, membru al comisiei de investigatie în cadul CIAS, a spus că aeronava era pilotată de către Răzvan Petrescu, dar comandant era Adrian Iovan, iar acesta avea puterea de decizie.

”Pe noi nu ne interesează dacă cineva a greşit, pentru că noi nu căutăm vinovaţi. Pentru noi, foarte important este ca recomandările de siguranţă să îşi atingă scopul şi pe viitor să prevenim un asemenea accident. Dar inclusiv în manualul operaţional al operatorului este specificat foarte clar cine are puterea de decizie, inclusiv asupra unei asemenea hotărâri, şi anume comandantul de echipaj şi acest lucru este normal. Deci nu are nicio legătură cine este comandant de echipaj cu cine pilotează. Comandantul de echipaj era domnul Iovan”, a spus Suciu.

Potrivit membrilor comisiei de anchetă, Adrian Iovan nu avea experienţă de a pilota un astfel de aparat de zbor, mai puţin performant, şi a luat mai multe decizii eronate.

”Prima dintre ele a fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfăşurării acestui zbor, datorată întreruperii mari de la zbor şi lipsei de experienţă a echipajului pe acest tip de aeronavă”, a spus Suciu.

El a precizat că Iovan avea peste 14.000 de ore de zbor pe aeronave performante, zboruri făcute în condiţii fără vizibilitate şi percepea altfel pericolul.

”Aici este problema şi noi am ajuns la concluzia că evaluarea eronată a fatorilor de risc este datorată lipsei de experienţă, dar şi de antrenament pe această aeronavă. Nu ne referim la stiluri de pilotaj sau la modul în care sunt acţionate comenzile de zbor, ci strict la evaluarea fatorilor de risc în cadrul acestui zbor - faptul că după 11 luni s-au urcat într-o aeronavă pe care nu au mai vazut-o de 11 luni, au plecat într-o misiune comercială cu pasageri la bord, dar, repet, şi reţineţi, perfect legal”, a mai spus Suciu.

Conform acestuia, o altă decizie eronată a comandantului a fost de a continua zborul ”în condiţii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor”.

Luni, la aproape doi ani de la tragedia aviatică din Munţii Apuseni, reprezentanţii Centrului de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) au anunţat concluziile anchetei tehnice făcute în acest caz.

Raportul are 158 de pagini şi a fost întocmit împreună cu specialişti din Marea Britanie - stat de fabricaţie a aeronavei şi SUA, unde au fost fabricate motoarele.

Principala concluzie a specialiştilor care au întocmit acest raport este că motoarele aeronavei s-au oprit din cauza givrajului sever.

”Pe parcursul acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare (...) Din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor”, a arătat Suciu.

”Problemele de givraj sunt motivul pentru care aeronava nu a urcat la nivelul de altitudine dorit. Este de remarct că pe radarul de control al controlorilor de trafic s-a declanşat alarma, ceea ce însemna că aeronva opera sub altitudinea minimă de siguranţă în zonă. Controlorul i-a cerut încă o dată pilotului să crească altitudinea de zbor a aeronavei”, a mai arătat Suciu.

El a mai spus că, ulterior, Adrian Iovan a comunicat controlorilor de trafic că va coborî sub altitudinea de 2.400 de metri, ceea ce înseamnă că acesta ieşea din raza radarului, moment în care echipajul avea întreaga responsabilitate.

În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Raportul Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile este aşteptat la dosarul anchetei derulate în acest caz de Parchetul instanţei supreme. În acest dosar, procurorii au decis începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, dar şi pentru neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

La începutul acestui an, Parchetul ICCJ anunţa că în acest caz au fost audiate peste 200 de persoane, pe parcursul a 2.354 ore de anchetă şi s-au solicitat relaţii de la peste 40 de instituţii ale statului. Martorii audiaţi au fost din cadrul Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Sănătăţii, Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), spitalelor judeţene Alba, Cluj şi Oradea, Spitalului Municipal Beiuş, Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic "Sf. Maria" Bucureşti, Agenţiei Naţionale de Transplant, Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, ocoalelor silvice Horea, Gilău., Asociaţiei Salvatorilor Montani Bihor, serviciilor publice judeţene Salvamont Alba şi Cluj. De asemenea, printre martori au fost şi locuitori ai comunelor Horea, Albac, Poiana Horea şi Beliş, care au intervenit în sprijinul echipelor de căutare şi salvare a supravieţuitorilor accidentului aviatic.

În acelaşi timp, s-au solicitat relaţii de la peste 40 de instituţii ale statului.

La solicitarea Secţiei Parchetelor militare, Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul INML a transmis procurorilor militari raportul de expertiză medico-legală privind-o pe victima Aurelia Ion.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici