Şeful CSM apreciază că interesul justiţiabilului este ca magistraţii să se întoarcă în săli

"Sper ca în acest moment, Guvernul să renunţe la atitudinea arogantă, ostilă şi cinică", a afirmat Andreieş.

"Arogantă a fost modalitatea în care au tratat doleanţele sistemului judiciar încă de acum câteva luni. Cinică prin faptul sau cel puţin pentru că atunci când instanţele nu puteau să funcţioneze datorită lipsei de citaţii au transferat din motive electorale taxele de timbru de la justiţie spre autorităţile locale. Ostilă prin modul în care s-a manifestat acea comisie în negocierile pe salarizare, la care cu greu am acceptat să participăm.Pe de altă parte, eu cred că astăzi trebuie să găsim o rezolvare", a explicat Virgil Andreieş.

Preşedintele CSM a adăugat că este momentul a se încerca să se deblocheze acest conflict.

"În sufletul meu de judecător cred că locul nostru, aşa cum a spus domnul Lupaşcu este în sala de judecată", a subliniat Virgil Andreieş.

De asemenea, Andreieş a felicitat toţi magistraţii din România pentru fermitatea şi solidaritatea cu care şi-au apărat în aceste zile independenţa, considerând că acesta este cel mai mare câştig al protestului, iar acest lucru a început să fie luat în considerare.

Preşedintele CSM a subliniat că magistraţii protestează din suflet, arătând că de peste opt ani de zile sunte jigniţi, terfeliţi şi umiliţi public în toate manierele posibile.

Virgil Andreieş a adăugat că trebuie să se înţeleagă că, la acest moment, judecătorii şi procurorii au un volum de activ care le depăşeste "capacitatea biologică".

Judecătorul Dan Lupaşcu a susţinut, joi, că locul magistraţilor este în sălile de judecată, cerându-le judecătorilor şi procurorilor să lase Consiliul Superior al Magistraturii să continue negocierile pentru rezolvarea revendicărilor.

La rândul său, preşedintele interimar al instanţei supreme, Lidia Bărbulescu, a spus că după 31 de ani de magistratură nu ar fi crezut că va vedea judecători în afara sălilor de judecată, spunând că Executivul trebuie să îi ia în seamă pe magistraţi şi să aibă un dialog cu ei.

În cadrul şedinţei Plenului CSM, de joi, au participat reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, precum şi magistraţi veniţi din ţară, ei ridicând o serie de probleme pornind de la grila de salarizare, până la obţinerea unei sume echivalente a 1 la sută din PIB pentru justiţie.

Problema taxelor de timbru judiciar, dezbătută cu ministrul Justiţiei

Trecerea taxelor de timbru judiciar înapoi la Ministerul Justiţiei de la consiliile locale a fost un alt subiect extrem de criticat de către magistraţi şi un prilej de a-l chestiona pe ministrul Justiţiei.

Cătălin Predoiu a explicat, încă o dată, că Ministerul Justiţiei, după ce a acceptat amendamentele propuse de către CSM şi adunările generale ale magistraţilor, a înaintat un proiect de lege Parlamentului pentru ca taxele de timbru judiciar să revină la bugetul ministerului.

"Intrăm în altă problemă care ţine de Legislativ, pot să vorbesc în numele Executivului. Nu am nici o problemă că aceste taxe să treacă la bugetul instanţelor, dar trebuie să facem dovada administrării corecte a banului public", a arătat ministrul.

Grila de salarizare continuă să nemulţumească magistraţii

Discuţiile de joi între membrii CSM, ministru şi magistraţi au vizat, parţial, problemele grilei de salarizare.

Unii magistraţi au spus că nu sunt de acord să fie salarizaţi la aceeaşi categorie cu bibliotecari şefi şi că salariile scad potrivit legii salarizării unice cu 35 la sută.

Totuşi, ministrul Justiţiei le-a explicat că în salarii sunt incluse sporurile de stres şi confidenţialitate, care reprezintă 65 la sută în plus şi că mai mult nu a avut cum să obţină.

El a respins acuzaţiile potrivit cărora nu a comunicat mai departe doleanţele magistraţilor Executivului.

Procurorul Dan Chiujdea a afirmat că "dacă se va urmări grila de salarizare se va vedea că aceasta pune în pericol buna desfăşurare a activităţii parchetelor şi instanţelor".

La rândul său, procurorul Liviu Dăscălescu a afirmat că a participat la negocieri pe legea de salarizare şi că este dezamăgit. "Ca cetăţean pot să spun că şi-au bătut joc de noi. Mi-e lehamite. Ca membru CSM nu pot spune acest lucru", a adăugat procurorul.

Dăscălescu a mai arătat că şocul pe care l-a avut a fost când s-a mers la Parlament unde toată lumea a fost de acord cu amendamentele magistraţilor.

El a adăugat că prin grila de salarizare se revine la 2004 creându-se diferenţe între procurorii de la parchetele locale, tribunale, curţi de apel şi parchetul instanţei surpreme.

"Vinovaţi de acest fapt sunt premierul, ministrul Finanţelor, ministrul Muncii şi ministrul Justiţiei, să iasă dânşii şi să dea explicaţii", a afirmat Dăscălescu.