Studenţii se opun „mediocrizării” examenului de Bacalaureat

Liga Studenţilor (LS IAŞI) se opune eliminării unei probe de la examenul de Bacalaureat propusă ca amendament la proiectul de lege a învăţământului preuniversitar, arătând că o astfel de măsură ar scădea drastic standardele de educaţie şi ar încuraja mediocritatea şi clasarea unor materii drept „irelevante”.

Studenţii consideră că unele materii pot fi introduse cel puţin ca opţionale la Bacalaureat, printre care şi religia.

Totodată, organizaţia critică organizarea dezbaterilor parlamentare „pe fugă”, arătând că este imposibil să dezbaţi în 5 zile efective peste 1000 de amendamente pentru că ar însemna să dezbaţi un amendament în 3 minute. Doar problema relaţiei dintre culte şi şcoală, precum cele legate de liceele pedagogice şi şcoala din spital au ocupat deja fiecare câte o zi de dezbatere, iar chestiunile nu au fost încă soluţionate complet, transmite Liga Studenţilor.

Propunerea de eliminare a unei probe scrise la examenul de Bacalaureat a fost formulată ca amendament propus de PSD la proiectul de lege a învăţământului preuniversitar promovată de Ligia Deca. Liga Studenţilor consideră că examenul de Bacalaureat nu numai că nu trebuie mediocrizat prin eliminarea de probe, ci chiar ar trebui să aibă standarde mai înalte, prin creşterea numărului de probe, ca să reflecte cu adevărat cunoştinţele acumulate în perioada liceului.

„În perioada interbelică şi în anii celui de-al Doilea Război Mondial, examenul de bacalaureat era susţinut la 3-4 probe scrise (două obligatorii profilului, una sau două la alegere) şi 6-7 probe orale din care limba română, o limbă străină, istoria românilor, geografia României erau obligatorii, iar matematica, filosofia şi dreptul, religia, limba latină, fizica-chimia, ştiinţe naturale etc. la alegere. Examenul a fost redus la trei materii în anii comunismului, pentru a permite integrarea mai uşoară a cadrelor de partid, dar tot şi-a păstrat din rigoare. După 1989, elevii dădeau examenul la şase materii. La cererea <fabricilor de diplome>, Ecaterina Andronescu a introdus în 2003 grilele la Bacalaureat şi eliminarea notelor la probele orale, pentru a creşte artificial rata de promovabilitate. Standardele au fost ridicate din nou în timpul miniştrilor Mircea Miclea şi Mihail Hărdău, însă au fost coborâte încă o dată tot în timpul Ecaterinei Andronescu, în 2009, când s-a revenit la varianta actuală cu trei probe la Bacalaureat. Orice demersuri de reintroducere şi menţinere a unor standarde reale de cunoaştere şi calitate a examenului de Bacalaureat realizate de către ministrul Daniel Funeriu s-au lovit de opoziţia clanurilor politice din zona de educaţie care au tot interesul ca rata de promovabilitate să fie mare, pentru a sugera în mod fals creşterea eficienţei şcolii româneşti şi pentru a stimula creşterea numărului de candidaţi la admiterea în universităţi”, adaugă sursa citată.

Inclusiv în alte state europene, examenul de Bacalaureat este mult mai serios decât în România: 5 în Regatul unit, Franţa şi Finlanda, cel puţin 4 în Spania, 4-5 materii în Germania.

„Dacă tot doresc o <şcoală ca afară>, atunci guvernanţii şi partidele politice ar trebui să susţină revenirea de fapt la modelul examenului de Bacalaureat pe care îl aveam în perioada anilor '20-'40, care este, de altfel, destul de similar cu examenele serioase de final de studii preuniversitare din statele europene. Materiile care nu vor intra ca probe la examen vor deveni «irelevante», iar un examen cu standarde slabe va genera generaţii întregi de absolvenţi mediocri, care vor subperforma în învăţământul superior. Soluţia este recredibilizarea bacalaureatului şi a şcolii româneşti prin introducerea pe lângă proba de limba şi literatura română şi proba de specialitate a profilului a unei probe obligatorii de istorie şi geografie naţională, cum au toate statele care se respectă. În plus, trebuie verificate în trepte diferite de dificultate, specifice fiecărui profil, şi materiile fundamentale care nu aparţin profilului (ştiinţele naturii, socio-umane), precum şi artele, dar şi introducerea măcar ca disciplină opţională a religiei. Examenul ar trebui să cuprindă într-o formă toate materiile, cum a propus, de altfel, fostul ministru al Educaţiei, Daniel Petru Funeriu. Astfel, elevii vor căuta să aibă o educaţie completă, cel puţin similară cu nivelul pe care l-au avut în şcoală părinţii noştri, şi nu doar din <ceea ce se dă la BAC>”, a declarat Toma Tataru, preşedinte Liga Studenţilor.