STUDIU: Care sunt instituţiile care încalcă frecvent drepturile omului în România

Studiul, prezentat marţi de APADOR-CH, a fost realizat pe un eşantion de 1.564 de persoane de peste 18 ani pentru a stabili care este atitudinea şi experienţa acestora cu privire la respectarea drepturilor omului şi discriminarea în România, dar şi percepţia legată de activitatea şi rolul instanţelor naţionale şi al CEDO.

Iniţiatorii studiului au constatat că, deşi 80 la sută dintre români cunosc Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aceasta având o notorietate ridicată, există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului, 72 la sută dintre români declarându-se slab informaţi sau deloc informaţi în legătură cu acest aspect.

Cele mai menţionate drepturi ale omului sunt dreptul la liberă exprimare (18 la sută), dreptul la viaţă (12 la sută), dreptul la muncă (nouă la sută) şi dreptul la libertate şi siguranţă (opt la sută), iar în proporţie mai redusă sunt menţionate dreptul la sănătate (cinci la sută), dreptul de vot, dreptul la educaţie şi dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie (câte patru la sută).

"De reţinut este faptul că sunt menţionate drepturi care nu există în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaştere pe tema drepturilor omului. De asemenea, există o percepţie negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România, 80 la sută dintre români fiind de părere că drepturile omului se respectă în mică măsură sau chiar deloc", a explicat sociologul Dan Jurcan de la IRES.

Printre cele mai încălcate drepturi sunt menţionate: dreptul de a fi judecat echitabil (61 la sută), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară (59 la sută) şi dreptul de protecţia a proprietăţii (58 la sută).

O altă concluzie este că discriminarea este încă un fenomen puternic perceput în România, 36 la sută dintre respondenţi declarând că s-au simţit discriminaţi.

De asemenea, nu există o cunoaştere foarte clară a procedurii de reacţie în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura.

La nivel perceptiv, cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67 la sută), infectate cu HIV (66 la sută), de etnie romă (65 la sută), cu handicap (63 la sută) şi femeile (50 la sută).

În opinia românilor, instituţiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului sunt Guvernul (ministere, agenţii guvernamentale) - 62 la sută, instanţele de judecată (60 la sută), Parlamentul şi sistemul de sănătate (57 la sută) şi administraţia publică locală (50 la sută).

La polul opus, instituţiile care încalcă cel mai puţin drepturile omului sunt armata (şase la sută), şcoala (22 la sută), preşedintele României (23 la sută) şi biserica (24 la sută).

Printre instituţiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului în România, în opinia persoanelor chestionate, se numără preşedintele României (49 la sută), poliţia (49 la sută), Avocatul Poporului (45 la sută) şi instanţele de judecată (42 la sută).

Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenţii într-o situaţie de încălcare a drepturilor omului sunt poliţistul (44 la sută), avocatul (23la sută) şi jurnalistul (12 la sută).

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este cunoscută de 89 la sută dintre români şi se bucură de un nivel ridicat de încredere, 71 la sută dintre participanţii la studiu declarând că au încredere foarte multă sau multă în această instituţie.

Şi procedurile de apel la CEDO sunt în destul de cunoscute, 69 la sută dintre respondenţi confirmând apelul numai după epuizarea căilor de atac în instanţele naţionale.

"Există un dezacord semnificativ privind corectitudinea deciziilor de plată a despăgubirilor de către stat în situaţiile în care acesta a fost condamnat al CEDO, numai 36 la sută considerând astfel de decizii ca fiind corecte. 58 la sută dintre respondenţi apreciază că astfel de despăgubiri ar trebui să fie plătite de către cei vinovaţi", a mai precizat sociologul.

Iniţiatorii studiului au analizat şi necesităţile şi aşteptările cu privire la serviciile oferite de ONG-urile active în domeniul drepturilor omului din România, rezultând că încrederea oamenilor este împărţită, 54 la sută dintre români având încredere mică sau deloc, iar 39 la sută încrederea foarte multă sau multă.

"Din acest motiv, numai unu din trei români ar apela la serviciile unei organizaţii neguvernamentale în domeniul drepturilor omului, în timp ce 67 la sută nu ar apela la astfel de servicii. Notorietatea organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului din România este foarte scăzută, numai nouă la sută din respondenţi cunoscând o astfel de organizaţie", se mai arată în studiul citat.

Odată cu prezentarea studiului, APADOR-CH a lansat, marţi, şi primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziţia cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştilor în domeniul juridic informaţii utile şi studii de caz care să ajute la mai cunoaşterea mai bună a drepturilor civile în România.