Tradiţii în a doua zi de Paşte: Fetele sunt udate cu parfum în Lunea Albă, în Bistriţa-Năsăud / La Alba, "Statu` la vase" sărbătoreşte cuplurile căsătorite recent

O tradiţie din perioada Imperiului Austro-Ungar se respectă şi astăzi cu sfinţenie la Bistriţa - obiceiul udatului în a doua zi de Paşte, în Lunea Albă. De la stropitul din cap până în picioare cu găleţi cu apă, în timp, obiceiul a evoluat, iar acum fetele sunt stropite cu parfum.

748 afișări
Imaginea articolului Tradiţii în a doua zi de Paşte: Fetele sunt udate cu parfum în Lunea Albă, în Bistriţa-Năsăud / La Alba, "Statu` la vase" sărbătoreşte cuplurile căsătorite recent

Tradiţii în a doua zi de Paşte: Fetele sunt udate cu parfum în Lunea Albă, în Bistriţa-Năsăud

Un vechi obicei, preluat de la germani, se mai păstrează şi astăzi în oraşele şi satele din Bistriţa-Năsăud în a doua zi de Paşte, zi numită şi Lunea Albă. În această zi, toate femeile sunt stropite cu parfum de bărbaţii care se adună încă de la primele ore ale dimineţii şi pornesc la udat, dar nu înainte de a-şi achiziţiona parfumuri, care de care mai deosebite.

Bărbaţii sunt aşteptaţi cu ouă roşii, prăjituri şi băutură, sunt ospătaţi pentru onoarea de a trece pragul şi de a uda doamnele şi domnişoarele din gospodării.

“Un obicei care se respectă în a doua zi de Paşte, este obiceiul udatului. Acest obicei se respectă încă în tot Ardealul, însă interesant este faptul că în Bistriţa-Năsăud în trecut nu se mergea cu parfum la udat, se mergea cu găleata de apă şi fetele erau udate din cap până în picioare, sănătos... Dar nu se supărau, primeau tinerii în casă cu prăjituri pe masă, cu bucate alese şi cu un pahar de ţuică şi se spunea că e vai de acea acasă unde este o domnişoară şi nu este vizitată, nu este udată. Acest obicei aduce noroc în casa în care intră feciorii şi însemna că acea fată era bine văzută de flăcăi”, a povestit, pentru corespondentul MEDIAFAX, etnologul Maximilian Menuţ.

În funcţie de zonă, poezia cu care bărbaţii cer voie gazdei să ude fetele este diferită.

Pe Valea Ţibeşului, băieţii care merg la fete cu stropitul, spun:

„Am auzit că aveţi o floare/O floare frumoasă în grădina dumneavoastră/ Şi tare am vrea să crească şi să înflorească/ Pe mine să mă iubească/ De aceea vă rugăm să ne lăsaţi să o udăm”, spun udătorii în faţa părinţilor fetei.

Tot aici se crede că fetele care vor fi udate vor avea noroc tot anul, iar băieţii care uită de acest obicei vor fi urmăriţi de ghinion.

La Joseni Bârgăului udătorii au alte versuri:

„Sunt un grădinar vestit/ De la Bucureşti venit/ Şi am auzit aseară în sat/ Că aveţi o floare de udat/ Şi am venit să vă întrebăm/ Ne daţi voie să o udăm?”.

Tradiţia zonei spune că în în a doua zi de Paşte, în Lunea Albă, se stropeşte casa cu agheazmă şi se dă de băut la rude, iar femeile dau pomană pasca rămasă de la Paşte.

Alba: ”Statu` la vase”, obicei unic în a doua zi de Paşti, sărbătoreşte cuplurile căsătorite recent

”Statu` la vase”, unul dintre cele mai vechi obiceiuri, unic în România, sărbătoreşte, în a doua zi de Paşti, toate cuplurile căsătorite în ultimele 12 luni, originare din Şugag, judeţul Alba. Sătenii le aduc vase şi lucruri necesare în gospodărie, iar tinerii îi servesc cu bucate tradiţionale.

În acest an, la străvechiul obicei închinat vieţii de familie, denumit ”Statu` la vase”, care are loc în comuna Şugag din Munţii Sebeşului, sunt cinstite doisprezece perechi de tineri, care s-au căsătorit în anul pascal 2017-2018. În 2017 au fost sărbătorite 18 cupluri.

Obiceiul se desfăşoară, luni, în curtea bisericii din Şugag, de la ora 11.00, după Sfânta Liturghie, unde tinerele familii, îmbrăcate în port popular, îşi aşteaptă naşii, rudele şi prietenii care aduc vase sau alte daruri potrivite pentru gospodărie, iar apoi rămân împreună până seara şi ascultă muzică populară.

Astfel, după slujba religioasă, cei 24 de tineri îmbrăcaţi în costume tradiţionale aşteaptă în curtea bisericii, cu o masă împodobită, să iasă oaspeţii de la slujbă pentru a-i servi cu bunătăţi tradiţionale, cu preponderenţă pregătite pentru Paşti, precum ouă roşii, drob, preparate din carne de miel, cozonaci, pască, prăjituri, colăcei, vin şi ţuică.

Totodată, în curtea bisericii tinerii primesc binecuvântarea preoţilor. Cu acest prilej sunt sfinţite mesele îmbelşugate, iar slujba se încheie cu îndemnul făcut de preoţi pentru naşi de a le fi sprijin tinerilor căsătoriţi, de a-i îndruma şi sfătui la fiecare necaz din viaţa lor, iar tinerelor familii le sunt adresate urări de bunăstare, viaţă lungă, fericită şi prosperă.

Aproape toată comunitatea vine cu daruri pentru cuplurile proaspăt căsătorite, obiceiul tradiţional constând în aducerea de vase şi obiecte de uz casnic, unele realizate de meşteri populari, spre exemplu, unelte de lemn, ciubere şi vase pentru gospodărie.

După ce mănâncă din bunătăţile tradiţionale şi socializează, sărbătoarea continuă anul acesta cu un spectacol folcloric.

Etnologii spun că „Statu’ la vase” ar data din perioada tracilor şi este un străvechi obicei, unic în ţară, ce reuneşte atât sărbătorirea întemeierii unei familii, cât şi sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului.

„Statu’ la vase este un obicei străvechi şi ne bucurăm că, împreună cu administraţia locală, Biserica şi comunitatea din Şugag, am reuşit să îl păstrăm şi să îl punem în valoare. Este un obicei cu origini străvechi ce semnifică o uniune a comunităţii locale în jurul tinerei familii pentru a o sprijini să înceapă noua viaţă şi să îşi întemeieze gospodăria. Despre <Statu’ la vase în Lunea Paştelui> sunt specialişti care spun că este un obicei unic în România”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Pregătirile pentru “Statu’ la vase” au început odată cu intrarea în Săptămâna Mare, când oamenii satului îşi curăţă casele, îşi purifică şi îşi pregătesc veşmintele şi sufletele pentru a întâmpina cum se cuvine Învierea Domnului.

Costumele cu care mirii şi miresele se îmbracă în a doua zi de Paşti sunt scoase din lada de zestre, curăţate şi pregătite încă de la începutul Săptămânii Mari, de luni sau marţi, povestesc sătenii.

Tot pentru acest obicei, în Miercurea Mare, familiile mirilor ce s-au căsătorit în anul Pascal ce a trecut duc la biserică daruri de mulţumire pentru o viaţă lungă şi fericită a tinerilor.

Potrivit etnografilor, în trecut vasele folosite în ceremonialul acesta erau confecţionate din lemn şi lut. În prezent, unele vase sunt cumpărate de la vânzătorii ambulanţi care, cu prilejul acestei sărbători, umplu uliţele din vatra satului, mai ales cele mai apropiate de biserică.

Obiceiul, care îşi are originile în negura timpului şi nici măcar nu se cunoaşte cu exactitate când a apărut, a fost reluat în anul 2008, după o pauză de 18 ani.

Şugag, comună veche de oieri, se află la 30 de kilometri de Sebeş, fiind una dintre cele mai mari şi mai bogate localităţi de pe Valea Sebeşului.

Comuna este atestată documentar din anul 1575 şi îşi trage numele de la apele tumultoase ce se scurg de pe versanţii munţilor, denumite în limbajul popular şugăgi. Şugagul are o suprafaţă de peste 250 de kilometri pătraţi şi peste 2.700 de locuitori.

Zona Văii Sebeşului, pe care Mihail Sadoveanu o denumea Valea Frumoasei, cuprinde în arealul Şugagului rezervaţia naturală de la Luncile Prigoanei şi Porţile Raiului.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici