Un an plin de scandaluri la MAI: de la poliţistul acuzat de pedofilie, până la cel al plăcuţelor de înmatriculare şi intervenţia din 10 august

Primul scandal care a zguduit Poliţia Română a avut loc chiar în primele zile ale lunii ianuarie: Eugen Stan, poliţistul care a agresat sexual doi minori într-un lift al unui bloc din cartierul Drumul Taberei a fost cel care l-a declanşat.

La acel moment, opinia publică a reacţionat şi a ridicat semne de întrebare vizavi de modul în care Poliţia Română îşi gestionează resursa umană având în vedere că asupra lui Stan au mai fost lansate astfel de acuzaţii fără ca cineva să ia o măsură. Drept urmare la nivelul MAI s-a luat decizia ca la IGPR să se demareze o anchetă.

Reprezentanţii MAI au precizat că şeful Poliţiei Române, la acea dată, Bogdan Despescu, trebuie să explice modul în care Eugen Stan a reuşit să treacă de testarea psihologică.

La scurt timp a apărut şi prima declaraţie oficială a ministrului de Interne, Carmen Dan, precizând că l-a informat pe premierul Mihai Tudose, la acea dată, despre măsurile dispuse ca urmare a depistării poliţistului suspectat de agresiune sexuală asupra unor minor, remarcând că niciun şef din poliţie "nu a făcut un pas în spate".

Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Corneliu Porumboiu, Gigi Becali, acuzați de un profesor din Vaslui că-l urmăresc prin satelit / „Am solicitat Ordinul de Protecție pentru că au fost amenințări cu moartea”

Bolojan, la moartea Cardinalului Lucian Mureșan: Un exemplu de curaj și statornicie

În plin scandal au apărut voci care au cerut schimbări la nivelul IGPR, parte dintre ele cerând în spaţiul public chiar demisia ministrului de Interne, Carmen Dan. În schimb, MAI a reacţionat şi a precizat că ministrul Carmen Dan a subliniat că nu îşi va da demisia, dar a purtat discuţii vizavi de schimbarea şefului Poliţiei Române, Bogdan Despescu cu a chestorului de poliţie, Cătălin Ioniţă.

Paralel, ancheta procurorilor de la Parchetul General a continut şi au extins cercetările în cazul poliţistului suspectat de acte de agresiune sexuală asupra unor minori, verificându-se dacă poliţiştii de la Secţia 18 l-au favorizat în cazul din 2016.

La scurt timp Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne a dispus, în urma verificărilor de la IGPR, ca urmare a cazului poliţistului acuzat de agresiune sexuală, Eugen Stan, cercetarea disciplinară a 18 angajaţi ai Poliţiei Române, printre care şi fostul inspector general, Bogdan Despescu. În raport se menţiona că şeful lui Eugen Stan, cel care îl folosea ca şofer pe acesta, nu avea dreptul la maşina de serviciu. Corpul de Condrol a mai arătat că atunci când a fost identificat ca suspect al agresiunii sexuale din decembrie 2016, semnalmentele sale n-au fost introduse în sistemul electronic de raportare al IGPR.

De asemenea, documentul a arătat că Rene Vornicu, şeful lui Stan, "nu şi-a îndeplinit atribuţiile/îndatoririle de serviciu prin neimplicarea în identificarea problemelor comportamentale şi nesolicitarea sau nepropunerea, pentru ag.şef pr. Stan Eugen, a unei evaluări psihologice având în vedere apariţia dosarului penal".

Scandalul din MAI a coincis cu un alt scandal de această dată cu iz politic, în care premierul Tudose a demisionat lăsându-i locul premierului ales interimar Mihai Fifor.

O dată cu instalarea acestuia a fost luată şi o primă decizie importantă în gestionarea problemelor de la Interne.

Fifor a semnat decizia de eliberare a lui Bogdan Despescu din funcţia de inspector general al IGPR, în locul acestuia fiind numit, pentru şase luni, Cătălin Ioniţă. Ambele decizii au fost luate la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan.

Drept răspuns, Bogdan Despescu, şeful demis al Poliţiei Române, a transmis un mesaj colegilor săi, exprimându-şi convingerea că în cazul lui Eugen Stan, poliţistul arestat pentru agresiune sexuală, el a acţionat corect.

“Vă asigur că am dispus luarea tuturor măsurilor pentru identificarea şi prinderea persoanei în cauză, precum şi pentru tragerea la răspundere a celor care nu şi-au îndeplinit atribuţiile… În ceea ce mă priveşte, îmi exprim convingerea că timpul va demonstra că modul meu de acţiune a fost corect. De altfel, activitatea mea profesională a fost întotdeauna caracterizată de respectarea legii, de integritate şi echidistanţă, iar unul dintre angajamentele asumate a fost toleranţă zero faţă de orice individ care a încălcat legea, indiferent de calitatea acestuia”, transmitea Bogdan Despescu.

Cătălin Ioniţă, urmaşul lui Despescu, a fost schimbat la rândul său după ce a fost vizat de DNA. În luna iunie a acestui an, chestorul de poliţie, Cătălin Ioniţă, a anunţat că renunţă la frâiele Inspectoratului General al Poliţiei Române, fără a explica şi din ce motiv. La scurt timp, acesta a declarat în faţa jurnaliştilor că a fost citat ca suspect la DNA, iar demisia a explicat-o prin prisma faptului că nu a dorit să păteze imaginea instituţiei pe care a reprezentat-o.

"Nu am niciun fel de grijă sau problemă în legătură cu acest aspect (acuzaţiile care i se aduc -n.r.). Aşa cum cariera mea este impecabilă de 24 de ani şi cum am respectat jurământul pe care l-am depus la intrarea în această profesie, aşa voi face până la sfârşit şi voi merge până în pânzele albe să-mi demonstrez nevinovăţia şi buna credinţă şi să protejez imaginea Poliţiei Române şi a colegilor mei, care nu merită să fie terfelită în niciun fel (...) Tot ce am făcut am făcut în concordanţă cu morala şi cu legea", declara Cătălin Ioniţă.

Legat de această nouă criză, ministrul Carmen Dan a precizat la acea dată că nu are ce-i reproşa chestorului de poliţie Cătălin Ioniţă. Ulterior, locul şefului de poliţie demisionar i-a fost luat de către Ioan Buda, fostul şef al Poliţiei de Frontieră, împuternicit pentru o perioadă de şase luni. Ioan Buda a fost implicat, în anul 2017, în scandalul poliţistului pozat în genunchi în faţa şefilor săi. Atunci, informaţiile din spaţiul public arătau că şi Buda se afla la masă.

Pe numele lui Cătălin Ioniţă DNA a deschis un dosar penal pentru trafic de influenţă şi fals în declaraţii. Procurorii DNA l-au acuzat pe fostul şef al Poliţiei Române că a pretins cedarea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 4 hectare dintr-un teren de 18 hecatre, ca să intervină pe lângă funcţionari publici. După demisia din IGPR, numele lui Cătălin Ioniţă este pomenit şi în scandalul diplomelor de doctorat presupuse a fi plagiate. Lucrarea de doctorat a lui Cătălin Ioniţă se numeşte “Criminogeneza infracţiunilor cibernetice”. Ioniţă a fost doctorand al Academiei de Poliţie Al. Ioan Cuza, Bucureşti, în perioada 2009-2012.

Şeful DGA, chestorul Cătălin Ioniţă, a declarat, pentru MEDIAFAX, că Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, unde a susţinut teza de doctorat, efectuează o analiză în acest sens. De asemenea, Ioniţă a punctat că e dispus să meargă în instaţă pentru a dovedi că are dreptate.

„Am înţeles că se fac nişte verificări de către o comisie din Academia de Poliţie. Doresc să se facă toate aceste verificări şi am încredere în ce vor face colegii mei, însă însă îmi rezerv şi dreptul de a apela la instanţa de judecată pentru a arăta lucrurile nu stau chiar aşa cum sunt ele prezentate. Consider că mi-am făcut datoria şi că teza a răspuns tuturor exigenţelor şi rigorilor academice de la momentul respectiv. Suma de bani încasată lunar nu este cea afirmată în spaţiul public, este o sumă mult mai mică este undeva puţin peste 500 de lei. Sunt unii care m-au acuzat că am făcut pentru un folos material”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Ioniţă.

Scandalul plăcuţelor de înmatriculare în Suedia

La scurt timp după demisia şefului Poliţiei Române, MAI şi structurile din subordine au avut de gestionat o nouă criză de imagine, tot în vară, din cauza unor plăcuţe de înmatriculare. Răzvan Ştefănescu, un român întors în ţară din străinătate, a fost văzut în Craiova conducând un autoturism înmatriculat în Suedia, cu numărul M..EPSD. Autorităţile l-au oprit în Capitală, i-au suspendat permisul de conducere şi în acelaşi timp i-au ridicat şi plăcuţele de înmatriculare.

Chemat la sediul Brigăzii Rutiere pentru a da declaraţii, Răzvan Ştefănescu a precizat presei: „Mi s-au cerut documentele, după 3 minute, mi-au spus că numerele nu sunt valabile să că trebuie să scot plăcutele. Am refuzat, ceea ce poliţistul a mers la maşină, a scos numerele de înmatriculare. (...) Eu locuiesc în Suedia, am venit să cheltui bani în România. Maşina e înmatriculată în aprilie. Când am înmatriculat maşina cu M...IE PSD, am consultat DEX-ul şi prima chestie scrie „gură”, „a amăgi”, „a duce cu vorba”, exact ce face PSD. Cu numerele astea am vrut să arăt că aceştia sunt ei. A minţi, de fapt. Asta e în DEX”.

Ulterior, reprezentanţii Poliţiei Rutieră au venit cu lămuriri. Aceştia au anunţat la acea dată că a fost întocmit dosar penal pe numele lui Răzvan Ştefănescu, pe motiv că automobilul nu are drept de circulaţie în ţară cu acele plăcuţe, iar Biroul Interpol Stockholm a anunţat că numerele sunt valabile doar pe teritoriul Suediei. Totodată, Brigada Rutieră anunţa la acea dată, că Inspectoratul General al Poliţiei Române a transmis, către structurile teritoriale de poliţie, o adresă, prin care a solicitat să analizeze dacă se încalcă legea.

Sursa citată anunţa că adresa a fost întocmită în urma unei informări trimise Poliţiei Române, prin canalele de cooperare poliţienească internaţională, de autorităţile suedeze (Biroul Interpol Stockholm), în care se menţiona faptul că numărul de înmatriculare în cauză este valabil doar pe teritoriul naţional al Suediei, nefiind valabil pe teritoriul altor state. Ridicarea plăcuţelor de înmatriculare a condus la un val de critici din partea utilizatorilor de Facebookcare au postat mesaje negative pe pagina Poliţiei Române.

După valul de critici a venit şi rândul şeful Poliţiei Române să ia poziţie. Ioan Buda, a declarat pentru MEDIAFAX, că măsurile luate în privinţa lui Răzvan Ştefănescu, şoferul maşinii M...PSD, nu au fost rezultatul unei presiuni politice şi că dosarul penal a fost întocmit în baza legii.

Ulterior, după acest scandal, Poliţia Rutieră a dat înapoi în scandalul plăcuţelor de înmatriculare şi a propus Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 clasarea dosarului penal deschis pe numele şoferului maşinii M...PSD, precizând şi că şeful Poliţiei Române a cerut verificări privind „modul eronat” al argumentării aplicării Convenţiei de la Viena în baza cărora au fost aplicate sancţiunile şi au fost ridicate numerele autoturismului. Totodată, la acel moment a fost anunţată şi o anchetă internă, iar concluziile nu au fost făcute publice nici astăzi.

Citeşte pe pagina 2 Protestul din 10 august şi intervenţia jandarmilor

Protestul din 10 august şi intervenţia jandarmilor

Protestul Diasporei şi evenimentele care au avut loc în data de 10 august au implicat Ministerul Afacerilor Interne într-una dintre cele mai mari crize. Anunţat cu câteva luni în urmă, protestul Diasporei ar fi trebuit să-i strângă, în Piaţa Victoriei din Capitală, pe românii plecaţi în afara ţării şi pe cei rămaşi cu scopul de a protesta în mod paşnic faţă de impasibilitatea Guvernului la cererile acestora şi faţă de legile adoptate sau aflate în stadiu de proiecte.

Deşi protestul a debutat paşnic, încet, u apărut primele semne că evenimentul va fi marcat de violenţă. Un bărbat a fost săltat de jandarmi pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, iar în jurul orelor 16.00 au apărut primele ciocniri violente între forţele de ordine şi protestatari ca urmare a faptului că cei din urmă au blocat circulaţia în zonă. Tot în intervalul 16.00 – 17.00 mai mulţi protestatari ar fi încercat să forţeze gardurile instalate în preajma Guvernului, moment în care jandarmii au folosit pentru prima dată gazele lacrimogene. Câţiva oameni au fost scoşi pe targă din mulţime după ce au inhalat gaze iar drept răspuns din mulţime s-a aruncat către forţele de ordine cu obiecte. Din ce în ce mai mulţi protestatari au ajuns la spital din pricina gazelor lacrimogene folosite de jandarmi.

Spre seară, în jurul orei 20.30, Jandarmeria recurge la o măsură care avea să surprindă: a recurs la tunurile cu apă. Jandarmeria anunţă totodată apariţia galeriilor în Piaţa Victoiei şi roagă protestatarii să se delimiteze de aceştia.

Peste 400 de persoane, între care 35 de jandarmi, au primit îngrijiri medicale din partea echipajelor SMURD la protestul din Piaţa Victoriei. Dintre acestea, 40 au fost transportate la spital cu diverse traumatisme, trei dintre ei având arsuri de până la 15% din suprafaţa corpului. La scurt timp au apărut şi imagini cu protestatari agresaţi de jandarmi în timpul evacuării Pieţei Victoriei. Un bărbat este bătut în zona în care îşi face apariţia un om îmbrăcat în alb numit ulterior “fantoma în alb“: colonelul Cătălin Paraschiv, şeful Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

Ministrul Afacerilor Interne a anunţat că în urma violenţelor de la mitingul din 10 august au fost deschise 21 de dosare penale. Carmen Dan a mai declarat că la nivelul ministerului a fost declanşată o verificare internă, în urma căreia au fost identificate 5 fapte de comitere a unor abuzuri împotriva unor persoane care nu au comis violenţe. Dan a mai vorbit despre arma furată şi a prezentat un top al manipulărilor, care ar fi avut loc după protest.

„Încep prin a prezenta scuzele mele tuturor acelora care au avut de suferit, fie civili, fie jandarmi militari. Au fost deschise 21 de dosare penale. Sunt cercetate 20 de persoane. Trei au fost arestate, iar două puse sub control judiciar. Poliţia şi Jandarmeria vă asigur că au lucrat în toate aceste zile pentru identificarea persoanelor violente, însă au avut la dispoziţie doar două zile. Luni vom merge la Parchet cu alte informaţii şi date obţinute în aceste zile. Este vorba de aproximativ doi terabiţi de filmări. Până acum, Jandarmeria a identificat sute de persoane care au comis violenţe. Ele se află acum în proces de identificare. A fost începută o verificare internă şi au fost identificate 5 fapte de comitere a unor abuzuri împotriva unor persoane care nu au comis violenţe”, a declarat Dan.

Totodată, la Parchetul General, la 21 august erau înregistrate nu mai puţin de 386 de sesizări. De asemenea, în dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de trei bărbaţi, acuzaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (pentru doi dintre aceştia) şi respectiv furtul armei femeii jandarm (pentru cel de-al treilea).

Spre sfârşitul lunii septembrie, procurorii militari au anunţat deschiderea unui dosar penal în legătură cu modul în care au intervenit jandarmii în timpul protestului din 10 august. La Parchetul General se prezintă Mihai Dan Chirică, secretar de stat în MAI şi Laurenţiu Cazan, director al Jandarmeriei Bucureşti. În faţa procurorilor a apărut Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române şi Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române care a declarat în faţa jurnaliştilor că procurorii i-au adus la cunoştinţă calitatea de suspect cu privire la săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în dosarul mitingului din 10 august. Ulterior, Parchetul General a anunţat oficial punerea sub acuzare a şefilor din Jandarmerie.

Parchetul General a înregistrat peste 800 de plângeri din partea protestatarilor care au acuzat violenţă din partea jandarmilor. Pe de altă parte peste aproximativ 200 de jandarmi au făcut sesizări la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti pentru că au fost agresaţi de protestatari în timpul misiunilor din 10 august.

Ce s-a întâmplat cu şefii din Jandarmerie

Secretarul de stat din MAI Mihai Chirică, aflat la acea dată pe un post de coordonare a instituţiilor prefectului, urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, a solicitat şi i s-a admis mutarea pe un post care facilitează relaţia cu Parlamentul şi Relaţii Internaţionale, pentru a înlătura orice fel de suspiciune că s-ar afla în conflict de interese.

Laurenţiu Cazan, coordonatorul acţiunilor jandarmeriei din data de 10 august, urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, a fost delegat în funcţia de director general al Jandarmeriei Capitalei ca urmare a încetării împuternicirii pe funcţia de director general a locotenent-colonelui Mastan Alin. Colonelul Ionuţ-Cătălin Sindile, prim adjunctul inspectorului şef al Jandarmeriei Române, urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, a fost împuternicit în funcţia de inspector şef al Jandarmeriei Române.

Sebastian Cucoş, urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, fost şef al Jandarmeriei Române, a fost împuternicit în funcţia de prim adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române. Pentru Cătălin Paraschiv, şeful Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a transmis pe 15 octombrie preşedintelui Klaus Iohannis o propunere de acordare a gradului de general de brigadă - cu o stea pentru că ofiţerul a dat dovadă de un înalt profesionalism, responsabilitate şi devotament în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Ulterior, şeful BSIJ cunoscut ca "fantoma în alba" de la protestul din 10 august din Piaţa Victoriei, şi-a arătat intenţia de a se pensiona, au declarat pentru MEDIAFAX surse din ministerul de Interne.