UNJR critică OUG pe legile justiţiei şi cere Guvernului să revină. „Se încalcă un principiu important şi reprezintă un pas enorm înapoi”

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România solicită, prin intermediul unui comunicat de presă remis MEDIAFAX, Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte că acestea să producă efecte negative iremediabile:

1. Încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor

UNJR arată că un principiu de baza introdus prin modificările aduse legilor justiţiei în 2017-2018 a fost “separarea carierelor” judecătorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.

Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus în urmă modificărilor la legile justiţiei, prevede:

“(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în carieră procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor.“

Această modificare a fost propusă de un judecător şi a fost susţinută în dezbaterile din Parlament de către Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, ca soluţie pentru întărirea statutului ambelor profesii, atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor, iar pe baza acestui principiu fundamental, arată reprezentanţii UNJR, s-au modificat toate cele trei legi ale justiţiei, competenţele Plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor şi procurorilor fiind date Secţiilor CSM, în funcţie de profesie.

Or, prezenţa ordonanţă de urgenţă introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al “separării carierelor”, astfel:

Versiunea anterioară:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Modificările aduse prin OUG 7/2019:

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Ca atare, avertizează Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, se modifică competenţa de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcţiilor de cel mai înalt grad în parchete, aceasta trecând de la Secţia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

"În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină şef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor", potrivit UNJR.

2. Modificarea condiţiei vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este, potrivit Uniunii, cea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiţia vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, dacă în formă anterioară a legii se spunea că pot accede la ÎCCJ numai judecătorii care “au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: “au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.

"Cu alte cuvinte, vechimea efectivă de 18 ani ca judecător, pentru a accede la ÎCCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau că judecător. După ce, în urma unui proces legislativ dificil şi de durată, au fost modificate legile justiţiei şi au fost corectate textele ce permiteau confuzia între cariera judecătorilor şi cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanţă, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dancilă a şters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor şi procurorilor. Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii sunt participanţi în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înalta instanţă din România să se facă de judecători ce au dobândit experienţă cerută de lege strict în această profesie", arată Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, în comunicatul de presă remis MEDIAFAX.

Chiar dacă ordonanţa adoptată conţine şi prevederi necesare, arată Uniunea, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc cariera şi activitatea parchetelor, "au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgenţă abrogarea acestor modificări".

"Dacă Guvernul Dăncilă ar fi pus această ordonanţă în dezbatere publică şi ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii şi observaţii de la asociaţiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat într-o formă care să nu aducă o atingere gravă şi imprevizibilă statutului judecătorilor şi procurorilor", mai transmite UNJR.

Astfel, Uniunea cere Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor modificări şi să le abroge înainte de a produce efecte negative iremediabile.

Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei a fost publicată, miercuri seară, în Monitorul Oficial, ea fiind adoptată marţi, în şedinţa de Guvern.