Viaţa românilor s-a schimbat radical în doar trei săptămâni de la declanşarea epidemiei de COVID-19

Conform sursei citate, 82% dintre români se spală şi se dezinfectează mai des pe mâini, iar 75% evită spaţiile publice, ieşind afară doar pentru drumurile de strictă necesitate. Un procent de 46% dintre persoane îşi iau măsuri de precauţie suplimentară, alegând să poarte mască şi mănuşi atunci când ies afară.

Un procent de 56% dintre români nu pot lucra de acasă, rămânând vulnerabili infecţiei cu noul coronavirus, iar o treime dintre români îşi contactează mai des familia şi prietenii, faţă de care simt mai multă grijă în prezent, potrivit sursei arătate anterior.

Studiul arată şi că circa 1 din 4 persoane şi-au asigurat provizii de mâncare şi alte produse de bază pentru această perioadă. 30% dintre români se îndreaptă către cumpărăturile online zilele acestea, mai mult decât o făceau înainte de epidemia de Coronavirus.

„Pentru mai mult de jumătate (56%) dintre românii care au un loc de muncă, lucrul de acasă nu este posibil, din cauza specificului muncii pe care o realizează, făcând ca peste jumătate din populaţia activă să rămână vulnerabilă la virus. 34% dintre angajaţi şi-au adaptat modul de lucru de acasă, fie parţial (22%), fie în totalitate (12%). 9% obişnuiau să lucreze de acasă şi înainte”, conform analizei MKOR Consulting.

Epidemia de Coronavirus are şi un impact pozitiv, în sensul în care mai mulţi români îşi manifestă mai mult grija faţă de prieteni şi familie (37%) ori petrec mai mult timp cu copiii (25%).

Din analizele MKOR Consulting, românii trăiesc o stare de conştientizare a importanţei prezentului, care ocupă în aceste momente primul loc în lista priorităţilor tuturor, timpul petrecut cu familia şi cei apropiaţi, iar sănătatea şi bunăstarea acestora reprezintă cele mai de preţ lucruri.

Româncele tind să pună mai mult accentul pe importanţa relaţiilor interumane şi valorile pe care să le cultivăm în această perioadă grea, şi fac apel la solidaritate şi credinţă.

În schimb, bărbaţii enunţă o perspectivă politico-economică negativă, concentrându-se pe certitudinea unui viitor întunecat, cu multe lacune. Tot ei sunt mai degrabă adepţii teoriilor conspirative legat de declanşarea epidemiei şi criza economică pe care o preconizează.