Antrenamentul, cheia experienţei în parfumerie

"Pentru a fi ceea ce se cheamă un «nas», trebuie să te antrenezi, să compui game, aşa cum se compune muzica la pian", a declarat Jean-Pierre Royet, cercetător la Centrul naţional pentru cercetări ştiinţifice (CNRS) şi la Universitatea Claude Bernard din Lyon.

"A fi un «nas» nu e o calitate înnăscută, e doar o chestiune de antrenament", ne asigură acelaşi cercetător, autorul unui studiu ce a fost publicat, marţi, în revista specializată americană Human Brain Mapping.

Fiecare dintre noi este capabil să îşi "vadă" în gând propriul apartament şi să se "plimbe" virtual în acesta sau să fredoneze doar din când în când o anumită bucată muzicală care îi place. Însă nu orice poate să îţi amintească mirosul pâinii coapte - sau cel al smochinelor - atât de bine, încât să simtă efectiv acel miros.

Imagistica mintală olfactivă reprezintă un exerciţiu mult mai dificil decât imagistica mintală vizuală sau auditivă, iar cei mai mulţi dintre oameni spun că nu posedă această capacitate. Totuşi, parfumierii, acei experţi obişnuiţi să simtă, să evalueze şi să creeze substanţe cu mirosuri noi, susţin că sunt capabili să simtă un anumit miros în absenţa acestuia.

Oamenii de ştiinţă au dorit să verifice acest lucru cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (IRMf) cu ajutorul unor teste la care au participat 14 "nasuri" şi mai mulţi studenţi la şcoala de parfumerie din Versailles (ISIPCA).

Numărul acestor "nasuri", parfumieri profesionişti, nu trece de 500 pe plan mondial, iar în Franţa şi în Elveţia există circa 120 de astfel de specialişti.

Testele de imagistică cerebrală au relevat pentru prima oară că anumite regiuni asemănătoare se activează în creier în timp ce oamenii percep şi îşi imaginează mirosuri, iar această activare depinde de nivelul de antrenament şi expertizare de care dispune fiecare persoană.

Studenţii de la şcoala de parfumerie din Versailles îşi compun gamele olfactive pe baza a circa 300 de substanţe, asemănătoare celor folosite în timpul acestui test.

În timpul experimentului, participanţii au trebuit să îşi imagineze mirosul substanţelor ale căror denumiri chimice apăreau pe un ecran.

Imagistica mintală olfactivă a activat în ambele grupuri cortexul olfactiv primar (cortex piriform), o zonă cerebrală stimulată în mod obişnuit de percepţia unui miros real.

Parfumierii au fost capabili să îşi imagineze mirosurile mult mai repede, uneori aproape instantaneu, în timp ce studenţii au întâmpinat anumite dificultăţi şi trebuiau să se concentreze mai mult.
"Ei răspund mai repede. Au o eficienţă mai bună şi sunt mai bine conectaţi", a rezumat Jean-Pierre Royet.

Ei pot să compare şi să combine mirosurile, mintal, cu scopul de a crea parfumuri noi. Acest fapt subliniează extraordinara capacitate a creierului uman de a se adapta şi de a se reorganiza graţie experienţelor acumulate.