Big Bang-ul de la naşterea Universului, recreat pe 30 martie de LHC

Centrul European de Cercetare Nucleară (CERN) va încerca, pe 30 martie, să recreeze Big Bang-ul, explozia aflată la originea Universului, cu ajutorul celui mai mare accelerator de particule din lume (Large Hadron Collider/ LHC), au anunţat, marţi, specialiştii acestei instituţii.

242 afişări
Imaginea articolului Big Bang-ul de la naşterea Universului, recreat pe 30 martie de LHC

Big Bang-ul de la naşterea Universului, recreat pe 30 martie de LHC (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Coliziunile de particule cu o putere inedită de 7teraelectronvolţi (TeV) vor avea loc în tunelul circular cu olungime de 27 de kilometri construit de specialiştii CERN, la oadâncime de 100 de metri sub frontiera dintre Franţa şi Elveţia, laperiferia oraşului Geneva.

"Cu două fascicule (care pleacă din puncte opuse pentru a seciocni, n.r.) de 3,5 tetraelectronvolţi (TeV), suntem pe punctul dea lansa programul de cercetări fizice al LHC", a declarat SteveMyere, responsabil cu programul de accelerare a particulelor.

"Reglarea celor două fascicule este o provocare în sine: este caşi cum ai lansa ace de pe ambele maluri ale Atlanticului, pentru caacestea să se lovească deasupra oceanului", a adăugat acelaşispecialist.

"LHC nu este o maşină pentru care este suficient să apeşi pe unbuton. El funcţionează foarte bine, dar se află încă într-o fază detestare. Va fi, poate, nevoie de ore sau chiar de zile pentru aobţine o coliziune", a explicat la rândul său Rolf Heuer,directorul general CERN.

Cercetătorii vor încerca să identifice, în cadrulexperimentului, bosonii Higgs, particule subatomice, instabile,numite şi "ale lui Dumnezeu", cruciale pentru înţelegerea fiziciiactuale, pe care mulţi le-au studiat fără să le fi văzutvreodată.

De asemenea, specialiştii vor să studieze supersimetria, unconcept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizaredescoperiri din ultimii ani, aceea că materia vizibilă nureprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) şi energianeagră (73%) împart restul. Cercetătorii de la CERN vor, deasemenea, să studieze misterele materiei şi anti-materiei.

Aflat într-un tunel de 27 de kilometri, la 100 de metri adâncimesub graniţa franco-elveţiană, LHC foloseşte circa 1.200 de magneţisuperconductori pentru a dirija razele de protoni şi pentru a leface să circule în interiorul tunelului cu viteza luminii. În plus,în anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intră încoliziune cu energii enorme.

În locurile în care au loc ciocnirile se află aparaturăspecială care măsoară interacţiunea razelor de protoni pentru adescoperi informaţii care ar putea impinge mai departe frontierelecunoaşterii.

Cei patru detectori principali din cadrul LHC suntAtlas, Compact Muon Solenoid (CMS), Alice şi LHCb.

Atlas şi CMS sunt detectori multifuncţionali, în timp ce Aliceşi LHCb sunt proiectaţi pentru cercetări ştiinţifice specifice.

Acceleratorul de particule a fost închis în perioada de Crăciun,la scurt timp după ce a stabilit un record în ceea ce priveşte ceamai mare energie a particulelor înregistrată vreodată.

"LHC a devenit, astăzi (30 noiembrie 2009, n.r.), cel maiputernic accelerator de particule, după ce a accelerat cele douăfascicule de protoni la o energie de 1,18 teraelectronvolţi (TeV),la primele ore ale dimineţii", potrivit comunicatului emis de CERNla momentul recordului.

Pe 30 noiembrie, LHC a devenit cel mai puternic accelerator de particule, după ce a accelerat cele două fascicule de protoni la o energie de 1,18 teraelectronvolţi

În perioada în care LHC a fost reparat, noi sisteme desecuritate au fost instalate de-a lungul acestui cilindru.

În 2010, CERN are ca obiectiv creşterea energiei fasciculelor deprotoni, pregătind o coliziune la energia de 7 TeV (3,5 TeV pentrufiecare fascicul), această valoare reprezentând de trei ori şijumătate puterea maximă a acceleratorului deţinut de institutulamerican FERMILAB.

La sfârşitul lui 2011, LHC urmează să fie din nou închis pentru8-10 luni, pentru a fi pregătit să funcţioneze la capacitatealui maximă de 14 TeV.

Construirea LHC a necesitat peste 12 ani , mobilizând peste7.000 de fizicieni şi investiţii de circa 3,76 miliarde deeuro.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici