- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- PARIS, (20.12.2010, 12:52)
- Florin Badescu , Florin Badescu ,
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Biodiversitatea a atins un vârf evolutiv în urmă cu 3 miliarde de ani, graţie unei inovaţii genetice
Bacteriile şi organismele rudimentare care trăiau pe Terra au cunoscut un vârf evolutiv în urmă cu aproximativ trei miliarde de ani, graţie unei "inovaţii genetice" intense, ce a condus la apariţia a peste 25% din totalul genelor existente în ADN-ul speciilor actuale de pe planetă.
141 afișări
Biodiversitatea a atins un vârf evolutiv în urmă cu 3 miliarde de ani, graţie unei inovaţii genetice (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Identificarea momentului în care viaţa a apărut pe Terra şi descrierea acestui moment reprezintă una dintre principalele preocupări ştiinţifice ale biologilor şi paleontologilor.
Cu ajutorul studiilor efectuate pe numeroase fosile, s-a descoperit că viaţa de pe Terra a intrat într-o perioadă de evoluţie rapidă în urmă cu 580 de milioane de ani, această perioadă fiind denumită "explozia cambriană". Evoluţia speciilor a continuat timp de milioane de ani pentru a ajunge la biodiversitatea pe care o cunoaştem în zilele noastre.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Macron avertizează că Europa e în pericol și propune dotarea UE cu arme nucleare: „Să nu devenim vasalii SUA”
-
Ciolacu: Am încheiat orice dialog şi orice ofertă pentru Cristian Popescu Piedone
-
Zeci de mii de ucraineni, aflaţi în afara ţării, nu vor putea obţine paşapoarte noi
-
Ucraina foloseşte pentru prima oară rachete americane cu rază de acţiune mai mare contra Rusiei
Primele dovezi ale existenţei vieţii pe Terra datează din urmă cu aproximativ 3,8 milioane de ani. Însă evoluţia pe care viaţa a avut-o pe planetă este dificil de monitorizat, singurele forme de viaţă din era precambriană constând în câteva familii de bacterii şi alte organisme unicelulare, lipsite de cochilii şi de schelete, care au lăsat în urma lor foarte puţine resturi fosilizate.
Toate organismele vii au însă un anumit bagaj genetic propriu - genomul. Şi pentru că toate organismele au moştenit acest genom - sau cel puţin o parte din el -, de la strămoşii lor, biologii americani, specialişti în modelarea evolutivă, au avut ideea de a se folosi de genomurile moderne pentru a reconstitui evoluţia microorganismelor ancestrale.
În căutarea strămoşilor precambrieni, cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Cambridge (SUA) au plecat de la 100 de genomuri actuale, de acum binecunoscute.
Ei au introdus aceste informaţii într-un model matematic, luând în calcul toate tipurile de evoluţie pe care acestea ar fi putut să le cunoască de-a lungul timpului: apariţia sau dispariţia genelor, transmiterea prin hibridare sau "jefuirea" unei specii de către o alta etc.
Aceste "fosile genomice" reconstituite pe computer sugerează faptul că, în intervalul cuprins între 3,3 - 2,8 miliarde de ani în urmă, o perioadă relativ scurtă în istoria planetei, organismele vii de pe Terra au beneficiat de o intensă inovaţie genetică, ce a "dopat" biodiversitatea din acea perioadă, prin apariţia unei multitudini de specii noi.
În timpul acestui interval au apărut 27% din genele actuale, afirmă autorii acestui studiu, publicat în revista britanică Nature.
Specialiştii americani au descoperit, totodată, că un număr mare dintre aceste noi gene erau asociate, într-un mod sau altul, cu oxigenul, în special cu un proces biochimic care coordonează "transportul de electroni".
Acesta este un fenomen revoluţionar pentru organismele vii din epocă (microbi şi plante), deoarece permite mişcarea electronilor prin membranele celulare, conducând astfel la apariţia respiraţiei, bazată pe admisia de oxigen şi absorbţia de energie solară, în cadrul fotosintezei.
Oxigenul a început să se acumuleze în atmosfera terestră abia în urmă cu 2,5 miliarde de ani. Acest eveniment a distrus, probabil, un număr mare de organisme incapabile să respire acest gaz şi a fost denumit "marea oxidare" sau "catastrofa oxigenului".
Citește pe alephnews.ro: Franța a descoperit secretul longevității. Peste 31.000 de persoane vor împlini anul acesta peste un secol de viață
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Final de linie. Prima industrie care va fi ucisă de Inteligenţa Artificială. ”În cel mult un an, toate centrele vor dispărea”
Lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s a facut 48 de milioane de euro anul trecut şi vrea să se extindă cu până la 50 de noi locaţii, inclusiv la nivel international
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Familia Regală a Marii Britanii, lovită de o nouă tragedie. A fost găsit mort, în urma unei supradoze
CANCAN.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe