Cea mai veche mostră de ADN dezvăluie momentul în care oamenii şi neanderthalienii s-au unit

O nouă analiză genetică a primelor rămăşiţe umane moderne cunoscute, descoperite la Ranis, în Germania, şi la Zlatý kůň, în Republica Cehă, sugerează că speciile Homo sapiens şi Homo neanderthalensis s-au încrucişat acum 45.000 - 49.000 de ani.

Potrivit studiului publicat joi în revista Nature, genomurile antice din 13 fragmente osoase dezgropate într-o peşteră de sub un castel medieval din Ranis au provenit de la şase persoane, inclusiv o mamă, o fiică şi veri îndepărtaţi care au trăit în regiune în urmă cu aproximativ 45.000 de ani.

Concluziile studiului sugerează că acest schimb genetic a avut loc cu aproximativ 80 de generaţii înainte de naşterea indivizilor testaţi şi, ca şi în cazul cercetărilor anterioare, rezultatele sugerează că astfel de întâlniri au avut probabil loc de mai multe ori, potrivit Science Alert.

„Analizele noastre indică faptul că populaţia Zlatý kůň/Ranis s-a despărţit devreme de neamul său şi nu a lăsat niciun descendent printre oamenii din zilele noastre”, scriu cercetătorii în lucrarea lor. „Prin urmare, ADN-ul de Neanderthal pe care îl poartă ar fi putut fi introdus printr-un eveniment separat de cel care a introdus ADN-ul de Neanderthal identificat în toate populaţiile actuale din afara Africii”, adaugă aceştia.

Un studiu alt studiu mai amplu asupra strămoşilor neanderthalieni, publicat joi în revista Science, care a analizat informaţii din genomurile a 59 de oameni antici şi cele a 275 de oameni vii, a coroborat cronologia mai precisă, constatând că majoritatea strămoşilor neanderthalieni la oamenii moderni poate fi atribuită unei „perioade unice, comune şi extinse de flux genetic”.

„Am fost mult mai asemănători decât diferiţi”, a declarat Priya Moorjani, unul dintre autorii principali ai studiului Science şi profesor asistent în cadrul departamentului de biologie moleculară şi celulară de la Universitatea din California, Berkeley, în cadrul unui briefing de presă.