CRONOLOGIE: Marile premiere din domeniul explorării spaţiale, exceptând misiunile cu echipaj uman

Racheta V-2, construită de Germania nazistă pentru a-şi întări arsenalul militar şi considerată un strămoş al lansatoarelor spaţiale, a devenit, în 1942, primul vehicul de acest tip realizat de oameni care a ajuns la limita spaţiului.

216 afişări
Imaginea articolului CRONOLOGIE: Marile premiere din domeniul explorării spaţiale, exceptând misiunile cu echipaj uman

CRONOLOGIE: Marile premiere din domeniul explorării spaţiale, exceptând misiunile cu echipaj uman (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

De atunci, oamenii au trimis mai multe sonde în Sistemul Solar, pentru a explora Soarele, planetele şi alte corpuri cereşti.

Dacă totul va funcţiona aşa cum era prevăzut, o altă etapă importantă va fi realizată miercuri, când Agenţia Spaţială Europeană (ESA) va încerca să plaseze un robot - Philae, transportat de sonda Rosetta - pe o cometă (Ciurimov-Gherasimenko).

Prezentăm mai jos cronologia premierelor spaţiale (exceptând zborurile cu echipaje umane):

Sputnik 1 - Primul satelit artificial al Pământului a fost lansat de Uniunea Sovietică pe 4 octombrie 1957, inaugurând era spaţială şi extinderea Războiului Rece la nivelul cosmosului. Acea micuţă sferă din aluminiu a avut nevoie de 98 de minute pentru a înconjura Terra şi a trimite primul mesaj din spaţiu.

Luna 2 - O altă reuşită sovietică, sonda Luna 2 a fost primul vehicul fabricat de oameni care a ajuns pe un alt corp ceresc, prăbuşindu-se pe satelitul natural al Pământului în 1959. În acelaşi an, succesorul ei, Luna 3, a trimis primele fotografii de pe faţa ascunsă a Lunii. În 1966, sonda Luna 9 a fost prima din istorie care a reuşit o coborâre lentă pe suprafaţa satelitului.

Venera 3 - Această sondă sovietică a fost prima care a ajuns pe suprafaţa unei alte planete, Venus, în 1966. O capsulă a putut să coboare pe Venus, însă contactul cu sonda a fost pierdut. Prima coborâre lentă pe Venus a fost realizată de sonda Venera 7, patru ani mai târziu. Venera 7 a transmis primele semnale radio de pe o altă planetă şi a dezvăluit faptul că Venus este total nelocuibilă pentru oameni.

Pioneer 10 - În 1973, această sondă spaţială construită de NASA a fost prima care s-a apropiat de Jupiter, trecând la o distanţă de 130.000 de kilometri de cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Continuându-şi călătoria, sonda americană a devenit, în 1983, primul vehicul spaţial care a depăşit orbita planetei Neptun, cea mai îndepărtată planetă de Soare din Sistemul Solar. Pioneer 10 şi "sora" ei, Pioneer 11, transportă la bord plăcuţe din aluminiu care conţin desene cu bărbaţi şi femei, trimise în spaţiu în eventualitatea în care aceste sonde se vor întâlni cu reprezentanţi ai unor civilizaţii extraterestre. Ultimul contact al sondei Pioneer 10 cu Terra datează din anul 2003.

Voyager 1 şi Voyager 2 - Lansată în 1977, Voyager 1 a trimis pe Terra fotografii detaliate cu Jupiter şi Saturn înainte de a deveni, în 1998, vehiculul spaţial creat de om care a ajuns la cea mai mare distanţă de Terra. În 2012, sonda americană a depăşit graniţele Sistemului Solar şi a pătruns în spaţiul interstelar. Ca şi însoţitoarea sa Voyager 2, sonda Voyager 1 transportă un disc placat cu aur care conţine "formule de salut adresate Universului", exprimate în 60 de limbi terestre.

Galileo - Lansată în 1989, această sondă construită de NASA a fost prima din istorie care s-a plasat pe orbita unei planete uriaşe gazoase, Jupiter, în 1995. Sonda a evidenţiat prezenţa apei lichide sub suprafaţa îngheţată a Europei, unul dintre sateliţii lui Jupiter.

Mars Pathfinder - Această sondă spaţială americană s-a plasat pe Marte în 1997. Pentru prima dată, un mic robot pe roţi, Sojourner, a putut să plece în explorarea planetei roşii.

Near Shoemaker - Această sondă spaţială creată de NASA a fost prima care a coborât, în 2001, pe un asteroid, Eros. Patru ani mai târziu, sonda spaţială Hayabusa a fost prima care a prelevat un eşantion de rocă extras de pe un asteroid, Itokawa, aducând pe Terra mostra colectată.

Cassini - Proiect comun realizat de NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială Italiană (ASI), această sondă a devenit, în 2004, prima care a pătruns pe orbita lui Saturn, fapt care i-a permis să studieze inelele acestei planete uriaşe. În 2005, Cassini a lansat sonda Huygens, care a coborât pe Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn.

Stardust - În 2004, această misiune a cercetătorilor de la NASA a fost prima care a colectat eşantioane de praf din siajul unei comete, 81P/Wild. Particulele au revenit pe Terra la bordul unei capsule, în 2006.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici