Cum functioneaza glutationul: „vaccinul anti-îmbătrânire” folosit de tot mai multe vedete și care ar fi cauzat decesul unei actrițe

Dar ce este, de fapt, glutationul? A putut avea vreo legătură cu moartea sa? Care sunt proprietățile sale?

José Viña, profesor de fiziologie la Universitatea din Valencia și doctor în aceeași universitate, a realizat chiar teza sa de doctorat despre metabolismul glutationului – molecula sa „favorită”. Viña subliniază „capacitatea antioxidantă naturală” a acesteia, motiv pentru care este des inclusă în tratamentele pentru încetinirea îmbătrânirii, deși – așa cum avertizează specialistul – „nu există dovezi că cei care trăiesc mai mult au mai mult glutation”. „Toți oamenii avem niveluri similare de glutation în corp, pentru că există mecanisme de reglare”, explică el. „Ceea ce este adevărat este că glutationul scade odată cu vârsta. Scade apărarea antioxidantă, dar niciodată la niveluri letale”, scrie Vanguardia.

Această moleculă este un tri-peptid format din trei aminoacizi, esențială pentru organismul uman. Unii aleg să ia suplimente pe cale orală sub formă de fiole (mai eficiente, potrivit specialistului, pentru că sunt absorbite și resintetizate în ficat), sau prin injecții – așa cum proceda Jariwala de mai bine de zece ani. Însă, în ciuda zvonurilor, acest profesor de fiziologie afirmă că este „extrem de puțin probabil” ca injecția cu glutation să fi provocat un stop cardiac. „Se produce încă din anii ’80 și s-au realizat numeroase teste. Toxicitatea glutationului este foarte scăzută. Este un antioxidant inofensiv”. Altceva este dacă ceea ce și-a injectat conținea și alte substanțe adăugate.

„Glutationul se produce din anii ’80 și s-au făcut multe teste, iar toxicitatea sa este foarte mică. Este un antioxidant inofensiv.”
— José Viña, profesor de fiziologie la Universitatea din Valencia

Viña, care tocmai a publicat cartea „Știința longevității”, dar lucrează de peste 30 de ani în domeniul îmbătrânirii, își amintește că a ales să studieze glutationul la îndemnul mentorului său, laureatul Nobel Hans Adolf Krebs. Acesta i-a atras atenția că în celulele hepatice există mai mult glutation decât glucoză și l-a încurajat să aprofundeze subiectul.

O altă particularitate a acestei molecule este că, spre deosebire de alți antioxidanți care se degradează în stomac, nivelul de glutation poate fi crescut cu suplimente alimentare fără ca acestea să se distrugă în procesul digestiv.

Totuși, în ce cazuri se recomandă suplimentarea?

„Dacă suntem sănătoși și avem un aport adecvat de aminoacizi, nu este necesar niciun supliment de acest fel. În cazul persoanelor supuse unui stres fizic intens, cum ar fi maratoniștii, se poate recomanda”, explică Viña. De asemenea, poate fi util pentru persoanele care trebuie să ia medicamente ce afectează ficatul, sau în timpul tratamentelor farmaceutice agresive.

Profesorul mai spune că aminoacizii din glutation se regăsesc în proteine, în alimente precum albușul de ou, peștele și carnea. El avertizează și că „alcoolul reduce nivelul de glutation” și că, în ciuda a ceea ce se spune uneori, „consumul acestei molecule nu are un beneficiu specific asupra pielii”.

Autorul cărții Știința longevității vorbește și despre tipul de alimentație necesar în secolul XXI:
„Dacă în secolul XX obiectivul era nutriția minimă, în secolul XXI, în Europa, scopul este nutriția optimă. Trebuie să avem grijă de noi, iar uneori suplimentele sunt indicate – dar trebuie să fie personalizate”. Și adaugă:

„Putem încetini ritmul îmbătrânirii, dar nu îl putem inversa sau opri. E imposibil să fim din nou ca la 25 de ani. Așa că investește în tine chiar de acum. Trebuie să ai grijă de tine”.