Dinți vechi de două milioane de ani schimbă teoriile despre evoluția umană

Descoperirea se referă la specia Paranthropus robustus, o rudă apropiată a genului Homo, din care face parte și omul modern. Adânciturile – uniforme, rotunde și superficiale – au fost identificate pentru prima dată pe fosile descoperite în Africa de Sud, însă cercetările recente arată că ele apar și la alte specii de Paranthropus din estul Africii, ba chiar și la unii indivizi din genul Australopithecus, notează The Independent.

Deși anterior s-a crezut că aceste urme ar fi cauzate de perioade de stres în copilărie (precum boli sau lipsuri nutriționale), frecvența ridicată și aspectul lor constant, indiferent de epocă sau regiune, sugerează o cauză genetică. Aceste forme apar în mod regulat la indivizi din Paranthropus și la unii Australopithecus din estul Africii, dar lipsesc la cei din sudul continentului și din genul Homo.

Autorii compară acest fenomen cu o afecțiune rară întâlnită la oameni în prezent, numită amelogenesis imperfecta, care afectează formarea smalțului dentar. Totuși, spre deosebire de această tulburare, urmele descoperite la fosile nu par să fi avut efecte negative și sunt mult mai frecvente, prezente la până la jumătate dintre indivizii Paranthropus analizați.

Descoperire revoluționară în Spania: Fosile umane de peste 1 mil. de ani ale unei specii necunoscute

Cercetătorii propun ca aceste adâncituri să fie interpretate drept o caracteristică moștenită, nu un defect, ceea ce ar putea oferi un indiciu nou și valoros în reconstituirea evoluției umane.