Noua Normalitate   Impactul pandemiei şi crizei resurselor asupra consumerismului. Iată cum ar putea arăta noul stil de viaţă în secolul 21

  • Carnea, peştele şi cafeaua ar putea deveni alimente de lux în viitor, iar hainele de piele şi blană animală, mobilierul din lemn, automobilele cu benzină şi electronicele cu siliciu ar putea rămâne scumpe... pentru totdeauna.
  • Pentru ca omenirea să apuce secolul 22, trebuie să ne schimbăm stilul de viaţă şi să trecem la energii verzi, să reciclăm la scară largă, să găsim alternative la carnea animală, să folosim mijloace de transport nepoluante şi să căutăm alte metode de relaxare care să nu fie nocive pentru mediul înconjurător.
291 afișări
Imaginea articolului Impactul pandemiei şi crizei resurselor asupra consumerismului. Iată cum ar putea arăta noul stil de viaţă în secolul 21

Colaj realizat din pozele de pe Flikr

Pandemia de coronavirus, ce a declanşat criza resurselor, dar şi incendiile de păduri cauzate de schimbările climatice din ultima vreme ar putea schimba omenirea mult mai mult decât credem. Oamenii vor fi nevoiţi să abandoneze stilul de viaţă moştenit din ultima jumătate a secolului 20 ce s-a dovedit foarte risipitor, scump, toxic şi mai ales, distrugător cu mediul înconjurător, şi să adopte un stil de viaţă mai sănătos şi mai sustenabil cu natura pe parcursul secolului 21.

Forumul de la Davos intenţionează să implementeze agenda pentru Marea Resetare care presupune protejarea mediului şi prevenirea crizei resurselor. Ecologiştii şi experţii pe schimbările climatice ne avertizează că dacă nu ne schimbăm stilul de viaţă, este foarte posibil ca specia umană să nu mai apuce secolul 22. Un computer de la MIT a estimat în 1972 că am putea asista la colapsul civilizaţiei umane în 2040, făcând această estimare pe baza consumului de resurse şi gradului de poluare de atunci. Problema este că din 1972 până în prezent, consumul resurselor şi gradul de poluare au crescut enorm. 

Carnea animală ar putea deveni un aliment de lux

Primul lucru pe care l-ar putea pierde occidentalii este carnea animală. Preţul cărnii a crescut în SUA cu 10% conform Fortune din cauza pandemiei, în special preţul la carnea de vită

Rapoartele europene arată că fermele de animale şi fabricile de carne animală produc mai multe emisii decât toate automobilele şi furgonetele la un loc, conform The Guardian. 

BBC relatează că multe produse de bază precum carnea şi cafeaua ar putea deveni alimente de lux din cauza schimbării climatice. Şi industria lactatelor, viticultura şi pescuitul vor avea de suferit. Pescuitul excesiv din ultimul secol a perturbat mediul acvatic şi lanţul trofic. Coralii, fructele de mare şi multe specii de peşti ar putea să se intre în prag de extincţie până la finalul acestui secol. Pesticidele şi îngrăşămintele chimice pot duce la distrugerea solului şi compromiterea definitivă a viitoarelor recolte. 

Ca alternativă, Uniunea Europeană a legalizat consumul de insecte pentru a asigura gradul de proteine necesare organismului uman, iar carnea artificială şi  algele vor face parte din alimentaţia noastră de bază în viitor. 

Restaurantele fast-food vor rezista, dar vor trebui să se adapteze nevoilor populaţiei şi condiţilor din viitor şi este posibil ca burgerii cu carne artificială crescută din celule stem în laborator sau din insecte să nu aibă un gust rău.   

Vom spune adio automobilelor pe bază de benzină şi produselor din plastic

Preţul petrolului a crescut ca urmare a redresării pandemice. Petrolul oricum se va scumpi ca urmare a creşterii populaţiei şi a cererii până în 2050. Pe de altă parte, poluarea şi schimbările climatice vor fi alţi factori care vor face petrolul inaccesibil şoferilor de rând, astfel guvernele lumii încearcă să menţină modernitatea prin a transforma industria şi folosirea la scară largă a energiilor verzi (energia solară, biomasă, energia eoliană, energia hidraulică, energia nucleară). Am putea asista în timpul vieţilor noastre la revoluţia automobilelor electrice, mai ales după ce Tesla a raportat că livrările sale au crescut cu 87% în 2021

Recomandabil ar fi să folosim mai des bicicletele, trotinetele, mijloacele de transport în comun (autobuzele care folosesc energie verde), mersul pe jos. Pentru a rezolva problema parcărilor, oficialii europeni propun să nu ne mai cumpărăm maşini, ci să le închiriem. De altfel, în viitorul apropiat, majoritatea automobilelor vor fi autonome şi la comun, aidoma unor taxiuri fără şofer. 

Tot mai multe guverne europene, inclusiv cel britanic, intenţionează să taxeze ambalajele din plastic, un alt produs rezultat al industriei petroliere. 

În ce priveşte poluarea fonică din marile aglomerări urbane, există deja o taxă pe poluarea chimică şi cea fonică a avioanelor în Franţa. Nu este exclus ca în viitor, şoferii şi motocicliştii ale căror vehicule produc zgomot,  să plătească taxa pentru poluare fonică. 

Computerele viitorului nu vor mai include semiconductori 

Pandemia de COVID, dar şi războiul comercial dintre SUA şi China declanşat de Donald Trump a dus la scumpirea microcipurilor, a semiconductorilor şi tranzistorilor, afectând numeroase industrii de electronice şi chiar industria auto. Categoria cea mai grav lovită a fost cea a fanilor jocurilor video. Preţul plăcilor video şi consolelor a crescut enorm din cauza penuriei şi mineritului de criptomonede. 

Toyota a declarat că va reduce cu 40% producţia globală, iar Tesla a fost nevoită  să apeleze la cipuri alternative pentru automobilele sale electrice. 

Omenirea va trebui să renunţe la siliciu şi să găsească alternative la semiconductori şi tranzistori, precum grafenul, nitrura de galiu sau perovskitul.

În cel mai rău caz, societatea viitorului va fi fără seriale TV, filme şi jocuri video, ceea ce ar însemna ca omenirea să-şi găsească alte activităţi de relaxare în timpul liber, unele care să implice mai puţină poluare, mai puţin sedentarism şi mai multă mişcare. Şi da, industria microcipurilor poluează enorm.

Industria cosmeticelor şi cea a hainelor trebuie să se adapteze la noua normalitate

Nici cele mai poluante industrii de după cea petrolieră n-au scăpat de efectele negative ale pandemiei, crizei resurselor şi dezastrelor climatice. 

Persoanele preocupate de produsele de înfrumuseţare vor fi nevoite în viitor să folosească ingrediente naturale care sunt oricum mai puţin nocive pentru sănătate. Vom învăţa probabil să apreciem mai mult frumuseţea naturală. 

Pandemia şi criza aprovizionării cu materii prime a dus la creşterea preţurilor hainelor, în special preţurilor hainelor de piele şi din blană, dar  şi a blugilor. Este de aşteptat ca hainele de piele şi blană, inclusiv accesoriile precum genţile şi poşetele să devină obiecte de lux şi oamenii de rând să folosească înlocuitori sintetici. Cu toate că industria hainelor sintetice poluează chimic în egală măsura, cel puţin nu va folosi piele sau blană animală. Va trebui să ne obişnuim să purtăm hainele timp de mai mulţi ani. 

Din cauza pandemiei şi creşterii cererii, preţurile detergenţilor şi săpunului au crescut recent cu 3-20%

Hârtia va fi reciclată la scară largă şi producţia mobilierului de lemn trebuie sistată pentru a stopa tăierea pădurilor 

Incendiile de vegetaţie din ultimii doi ani au determinat guvernele să fie mai preocupate de conservarea pădurilor prin introducerea măsurilor de reciclare la scară largă. 

Tot mai mulţi oameni aleg să renunţe la hârtie pentru a folosi computerele, tabletele, telefoanele şi laptopurile pentru citire şi scriere. Într-un fel, această abordare ar putea preveni defrişarea şi ar diminua producţia de hârtie la nivel mondial, dar efortul pentru combaterea schimbărilor climatice ar fi inutil dacă folosim electronice ce au la bază energie electrică pe bază de combustibili fosili. 

Şi în viitor am putea să citim cărţile în format fizic, dar numai dacă acestea ar fi fabricate din hârtie reciclată. 

Trebuie să renunţăm la mobilierul din lemn şi chiar la deţinerea unor obiecte inutile care mai mult ocupă spaţiu şi să trăim un stil de viaţă minimalist. Dacă tot ne dorim să avem mobilier, trebuie să fie din materiale alternative care să nu aibă nici compuşi plastici. 

Iar alternativele cele mai ecologiste ar fi cânepa, bambusul, soia, paiele sau cojile de nuci, inclusiv piatră sculptată, ceramica, marmură sau sticlă. 

Vom ajunge să măsurăm fiecare picătură de apă pentru a nu ne lupta mai târziu pentru ea

Probabil că mulţi dintre cei care se spală pe dinţi, când îşi dau cu săpun sau cu şampon în timp ce îşi fac baie sau când curăţă farfuriile cu detergent, lasă robinetul pornit ca apa să curgă. Această practică va fi taxată usturător în viitorul apropiat la nivel global sau va apărea robinetul cu senzori care va opri apa automat pentru a stopa risipa. 

Un viitor în care să ajungem să raţionalizăm apa potabilă şi chiar să ne luptăm pentru ea  ar fi groaznic. S-a  întâmplat deja în Africa de Sud  şi s-ar putea întâmpla în Europa şi America de Nord în perioada verilor secetoase când precipitaţiile vor deveni mai rare din cauza încălzirii globale. 

Trebuie să renunţăm să mai deversăm deşeurile în râuri şi lacuri cum fac de obicei industria petrolieră, industria chimică şi cea vestimentară. 

Poate că 71% din suprafaţa Terrei este acoperită cu apă, dar doar 0,3% este potabilă. O soluţie ideală ar fi să folosim o tehnologie de desalinizare a apei oceanice la scară globală. 

Trebuie să investim în energiile verzi 

Până la apariţia fuziunii nucleare sau crearea unui soare artificial, omenirea trebuie să se descurce cu ce are la dispoziţie pentru a înlocui combustibilii fosili cu energii regenerabile şi nepoluante. Printre acestea ar fi energia solară, energia eoliană, energia hidraulică şi energia nucleară. 

Este evident că un singur panou solar de dimensiune medie nu este îndeajuns să alimenteze un computer pentru jocuri video, ci doar pentru activităţi rudimentare precum încălzirea apei, iar înnorarea ar fi problematică în funcţie de regiune. Cei mai mari producători de fotovoltaice sunt China, Statele Unite şi India. 12,5% din consumul total de energie este asigurat de panouri solare în Honduras. 

Turbinele eoliene pot fi construite doar pe coaste maritime sau în zone cu viteză crescută a vântului. China este liderul mondial în energia eoliană, producând peste un sfert din capacitatea de energie eoliană la nivel global.  

Hidrocentralele sunt cele mai eficiente, dar construirea acestora este foarte scumpă. Energia hidroelectrică reprezintă 12,2% din consumul total de energie  pentru Franţa. 

Înlocuitori ideali pentru petrol, gaze şi cărbuni ar fi uraniul şi plutoniul. Nu poluează şi sunt necesare cantităţi mici pentru a alimenta un oraş întreg pentru 10 ani. Riscurile sunt mari însă în ceea ce priveşte accidentele nucleare, Germania şi-a demolat aproape toate centralele nucleare de teama unui accident similar cu cel de la Cernobîl, dar şi din raţiuni politice (importul de gaz la tarife mici din partea Rusiei prin conducta Nord Stream). 

România va construi reactoare nucleare modulare cu finanţare americană pe parcursul acestui deceniu. 

Oamenii vor fi nevoiţi să-şi găsească noi modalităţi de recreere 

Concertele, cluburile, cinematografele, restaurantele şi cazinourile poluează enorm. Sunt aruncate cantităţi imense de alimente, se consumă enorm de multă energie electrică şi provoacă poluare fonică. Pe termen lung, petrecerile zgomotoase cu alcool şi alimente nesănătoase au efecte negative asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător. 

Poate că pădurile trebuie să fie  lăsate în pace, dar asta nu înseamnă că nu putem să ne plimbăm ocazional şi să dormim în cort pentru a ne bucura de frumuseţile naturii în linişte. Nimic nu se compară cu peisajele forestiere şi muntoase, sau cu priveliştea unui cer senin şi înstelat.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici