La fiecare minut un om moare din cauza unui infarct miocardic

În perioada 20-24 septembrie, la Sinaia, în cadrul Congresului Naţional de Cardiologie, aflat la cea de a 47-a ediţie, se dezbat pentru prima dată în România rezultatele studiului Beautiful, potrivit unui comunicat de presă.

În România există peste un milion de oameni care suferă de cardiopatie ischemică, iar în fiecare an sunt diagnosticaţi alţi 33.000.

În cardiopatia ischemică, datorită îngustării şi rigidizării vaselor care irigă muşchiul cardiac, nu mai este posibilă trecerea unei cantităţi suficiente de sânge şi respectiv oxigen şi astfel inimia suferă. Boala poate să treacă neobservată până când fie apar durerile de inimă declanşate de efortul fizic, fie direct infarctul miocardic, adică atunci când o parte din muşchiul inimii "moare", au explicat specialiştii.

Deşi cardiopatia ischemică face parte din procesul normal de îmbătrânire, există mai mulţi factori de risc care influenţează progresia accelerată a bolii, precum fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul, hipertensiunea arterială.

Toţi aceşti factori sunt cuprinşi într-un scor de risc ce poate fi calculat de către medic pentru orice persoană. Acest scor indică probabilitatea apariţiei unui eveniment coronarian şi poate fi influenţat prin modificarea stilului de viaţă.

Pe lângă factorii de risc cunoscuţi, studii recente au demonstrat că numărul de bătăi ale inimii pe minut influenţează şi el riscul de evenimente coronariene.

Studiul Beautiful, singurul de până acum conceput să evalueze impactul numărului de bătăi ale inimii asupra riscului de evenimente cardio-vasculare (de exemplu infarct), a demonstrat că o frecvenţă cardiacă mai mare de 70 de bătăi pe minut creşte cu 46 la sută riscul de infarct miocardic la pacienţii cu boală coronariană ischemică.

În România, peste 60 la sută din oamenii suferinzi de această boală au peste 70 de bătăi pe minut, deci au un risc crescut de infarct.

Bolnavii care suferă de cardiopatie ischemică trebuie să-şi măsoare periodic pulsul pentru a se asigura că au sub 70 de bătăi pe minut, iar dacă frecvenţa cardiacă depăşeşte această valoare, atunci se impune tratamentul medicamentos care să corecteze bătăile inimii.

Totodată, s-a stabilit că ivabradina, o moleculă inteligentă, descoperită de Laboaratoarele Servier, este capabilă să scadă bătăile inimii fără a determina alte modificări asupra organismului.

Studiul Beautiful, desfăşurat în 781 de centre din întreaga lume, pe aproape 11.000 de pacienţi, din care 800 din România, a demonstrat că ivabradina scade frecvenţa cardiacă, riscul de infarct miocardic şi necesitatea de revascularizare coronariană medicamentoasă sau intervenţională la pacienţii cu frecvenţă cardiacă peste 70 de bătăi pe minut.