Naveta spaţială Atlantis a aterizat la baza aeriană Edwards din California

Naveta spaţială Atlantis a aterizat la ora 15.39 GMT, la baza aeriană Edwards.

Oficialii programului spaţial au amânat, sâmbătă, pentru a doua zi consecutiv, aterizarea la Centrul Spaţial Kennedy, din cauza condiţiilor meteorologice.

Cei şapte astronauţi aflaţi la bordul navetei Atlantis au luat parte la o misiune ambiţioasă şi riscantă de reparare şi modernizare a telescopului Hubble.

NASA a anunţat că prognoza şi condiţiile meteo din Florida i-au obligat pe coordonatorii zborului să renunţe la prima fereastră de aterizare de duminică, care presupunea aterizarea navetei la Kennedy Space Center.

Oficialii NASA au anunţat aterizarea navetei şi printr-un comunicat publicat online.

"Această misiune subliniază provocările pe care zborurile spaţiale le aduc fiinţelor umane", a declarat Bill Gerstenmaier, administrator al diviziei Space Operations de la sediul NASA din Washington, potrivit comunicatului publicat online. "Misiunea a necesitat maximul de performanţă de la echipajul navetei, de la echipele de reparaţie ale Hubble şi de la echipaj. Rezultatele sunt un tribut adus întregii echipe şi anilor de pregătire" a misiunii, a spus el.

Misiunea de aproape 13 zile a navetei Atlantis a contribuit la modenizarea telescopului Hubble cu instrumente performante menite să-i majoreze capacităţile de cercetare de aproape 70 de ori şi să-i prelungească durata de viaţă până cel puţin în 2014.

"Acesta nu este finalul poveştii, ci începutul unui nou capitol de descoperiri în istoria Hubble", a adăugat Ed Weiler, responsabil de la sediul NASA din Washington. "Hubble va fi mai puternic decât oricând, va continua să surprindă, să facă lumină şi să ne inspire", a adăugat el.

Naveta spaţială l-a avut ca şi comandant pe Scott Altman, alături de pilotul Gregory Johnson, avându-i alături pe specialiştii misiunii Megan McArthur, John Grunsfeld, Mike Massimino, Andrew Feustel şi Michael Good. McArthur a îndeplinit şi funcţiile de inginer de zbor şi şef al operaţiunilor legate de braţul robotic al Hubble, în timp ce restul specialiştilor au executat, în perechi, ieşirile spaţiale de reparaţie sau modernizare.

Condiţiile meteorologice au împiedicat echipajul navetei să aterizeze în Florida, principalul loc de aterizare al misiunii. După aterizarea la baza aeriană Edwards, în interval de 7-10 zile, naveta Atlantis va fi transportată din California în Florida, pe o distanţă de peste 3.000 de kilometri, pe spatele unui avion modificat Boeing 747. Ajunsă la centrul spaţial Kennedy, naveta va fi separată de avion şi va începe pregătirile pentru o nouă misiune, programată pentru luna noiembrie.

Misiunea de reparaţie a telescopului Hubble a fost al 126-lea zbor de navetă american, a 30-a misiune pentru Atlantis şi cea de-a doua dintre cele cinci misiuni planificate pentru anul acesta. Telescopul Hubble a fost lansat în spaţiu în cadrul celei de-a 31-a misiuni spaţiale americane, pe 24 aprilie 1990.

În plus, aterizarea navetei Atlantis la baza aeriană Edwards este cea de-a 53-a pe care o navetă o efectuează la baza militară. Odată cu finalizarea misiunii Atlantis şi revenirea echipajului pe Pământ în siguranţă, NASA începe pregătirile pentru a 127-a misiune spaţială, programată pentru 13 iunie

Începând de joi, astronauţii de la bordul navetei Atlantis au primit ordin să închidă anumite calculatoare de bord pentru a economisi electricitate, în cazul în care prelungirea voiajului s-ar dovedi necesară. Potrivit protocoalelor existente, decizia finală privind aterizarea este luată de responsabilii NASA cu 90 de minute înainte de aterizare. O dată ce avizul de aterizare este dat, acesta nu mai poate fi anulat deoarece naveta nu are motoare independente care să îi permită să câştige din nou altitudine.

Naveta Atlantis, lansată pe 11 mai, cu şapte astronauţi la bord, pentru o misiune de revizie şi modernizare a telescopului spaţial Hubble, avea suficiente rezerve de combustibil, hrană şi oxigen pentru a pluti pe orbită până luni, 25 mai.

Misiunea de 11 zile a navetei Atlantis a avut ca scop prelungirea cu încă cinci ani a duratei de funcţionare a telescopului spaţial, până la lansarea succesorului său, telescopul James Webb.

După 19 ani de funcţionare, în timpul cărora a transmis milioane de date şi peste 750.000 de imagini spectaculoase ale profunzimilor universului, telescopul Hubble începuse să dea semne de oboseală. Sâmbăta trecută, astronauţii americani au instalat cu succes un nou aparat la bordul telescopului Hubble, denumit Cosmic Origins Spectograph (COS), conceput pentru a studia structura universului şi pentru a înţelege mai bine modul de formare a galaxiilor.

Tot weekend-ul trecut, alţi doi astronauţi, Mike Massimino şi Michael Good, au reuşit cea mai delicată dintre operaţiunile misiunii: repararea spectografului telescopului (STIS - Space Telescope Imaging Spectrograph). Spectograful a fost instalat în 1997, dar era inactiv din 2004, din cauza unui scurtcircuit electric. Acest aparat ultraperformant are sarcina de a studia lumina astrelor pentru a determina temperatura, viteza de rotaţie şi chiar compoziţia chimică a acestora.

Astronauţii americani au reuşit, totodată, să repare camera video principală a telescopului (ACS - Advanced Camera for Survey), instalată în timpul precedentei misiuni de întreţinere a telescopului din 2002 şi care a suferit numeroase avarii în ultimii ani, capacităţile ei de observare fiind serios afectate.

În timpul ultimei ieşiri pe orbită, doi astronauţi americani au instalat un nou sistem de ghidare (FGS - Fine Guidance System) şi plăcuţe de oţel inoxidabil pentru a proteja exteriorul telescopului de radiaţiile solare.

Alte intervenţii majore au constat în instalarea unor noi baterii, a unei camere cu câmp larg de focalizare şi a unui nou computer, precum şi în înlocuirea giroscoapelor, piese cheie pentru menţinerea stabilităţii telescopului Hubble în momentul în care realizează diverse fotografii.

Telescopul Hubble este rezultatul colaborării dintre Agenţia spaţială americană (NASA) şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi a schimbat complet viziunea asupra astronomiei mondiale.

După această misiune, alte opt zboruri sunt programate până pe 30 septembrie 2010 - data prevăzută pentru retragerea din circulaţie a celor trei navete americane - pentru finalizarea asamblării Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, la realizarea căruia au participat 16 ţări.