Parcul Naţional Munţii Rodnei, propus să facă parte din patrimoniul mondial pentru natură

Parcul Naţional Munţii Rodnei, cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaţilor Orientali, este propus să facă parte din patrimoniul mondial pentru natură întrucât în arealul lui sunt peste 30 de specii endemice.

837 afişări
Imaginea articolului Parcul Naţional Munţii Rodnei, propus să facă parte din patrimoniul mondial pentru natură

Parcul Naţional Munţii Rodnei, propus să facă parte din patrimoniul mondial pentru natură (Imagine: www.parcrodna.ro)

Preşedintele Asociaţiei Eco Rodna, Claudiu Iuşan, care este şi manager în cadrul proiectului "Măsuri de management conservativ al biodiversităţii Parcului Naţional Munţii Rodnei - sit Natura 2000", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că acceptarea Parcului Naţional Munţii Rodnei drept parte a patrimoniului universal pentru natură presupune un studiu complex pentru dovedirea faptului că este un centru endemo-genetic la nivel mondial.

"Pentru ca PNMR să devină sit din patrimoniul universal pentru natură trebuie să existe un studiu complex din care să reiasă că este un centru endemo-genetic la nivel mondial, nu local. Acest studiu probabil că îl vom face, în viitor, cu nişte parteneri. Nişte specialişti vor veni şi vor identifica cele 32-33 de specii endemice. Acel material va fi susţinut, la Paris, de un reprezentant al României şi, pe baza analizei unui comitet internaţional, se va da verdictul dacă poate intra sau nu în lista respectivă", a spus Iuşan.

El a explicat că există toate premisele pentru ca PNMR să poată deveni sit din patrimoniul mondial.

"Momentan, lucrăm la biografia PNMR. Este un studiu complex. Va fi lansat în iunie 2011. Baza de date conţine peste 7.000 de specii de floră şi faună. Acest lucru înseamnă că ne aflăm pe primul loc în România în ceea ce priveşte diversitatea speciilor. Nici Delta Dunării, care este o arie protejată foarte mare, nu are decât 5.000 de specii, iar Retezatul are 5.000 de specii", a spus Claudiu Iuşan.

El a adăugat că, dat fiind faptul că în PNMR au fost identificate atât de multe specii, zona ar avea şanse să intre în patrimoniul mondial.

"În 1993 s-a făcut primul demers pentru declararea Pietrosului Mare din Munţii Rodnei, a Rezervaţiei Gemenele din Retezat şi a Pădurii Letea din Delta Dunării ca potenţiale situri ale patrimoniului universal pentru natură fiindcă sunt o grămadă de specii care se găsesc doar în aceste zone. În Munţii Rodnei sunt 32-33 de specii. Cu cât aceste zone au un grad de endemicitate mai ridicat cu atât se poate ajunge la declararea lor mai rapidă ca făcând parte din patrimoniul mondial", a spus Iuşan.

El a explicat că un pas obligatoriu este completarea unor formulare cu informaţii despre locaţia în care se află aceste specii şi starea lor de conservare.

"Nu am avut fonduri ca să putem identifica aceste 30 şi ceva de specii. Ne trebuie un alt proiect cu finanţare ca să le putem identifica", a spus Iuşan, precizând că, de exemplu, numai în Munţii Rodnei se găseşte specia "Baiţul Munţilor Rodnei", o plantă care creşte doar în căldări glaciare.

"Munţii Rodnei, fiind de natură vulcanică, au fost într-o vreme, fund de mare. Există nişte insule formate din recif de corali, Piatra Rea, o porţiune din Vârful Ineu, sunt zone unde, datorită calcarului se menţine o biodiversitate extraordinară. Acumulează căldură şi se pot cantona mii de specii în câteva sute de metri pătraţi. Sunt peste 20.000 de specii care pot fi dovedite în PNMR dacă aduci o echipă de cercetători", a adăugat el.

În ce priveşte interesul pentru Munţii Rodnei, acesta datează din 1600 şi aparţine cercetătorilor străini.

În prezent, în PNMR sunt 14 proiecte în derulare, fie de către APNMR, fie de către Asociaţia Eco Rodna.

Printr-un astfel de proiect a fost trasat un traseu tematic, la Pietrosul Mare, una din cele mai vechi rezervaţii naturale din România, înfiinţată în 1932.

"Folosim nişte panouri cu ferestre rotative, iar cei care vin învaţă ca şi cum ar lucra într-un laborator viu. Pe una din feţe sunt prezentate speciile, iar pe verso găseşti informaţii privind descrierea morfologică, identificarea în teren etc. Urmând un astfel de traseu, este ca şi cum ai citi o carte, dar interacţionând cu natura", a spus Iuşan.

Parcul Naţional Munţii Rodnei este considerată cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaţilor Orientali. El are o suprafaţă de 46.399 hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervaţie a biosferei în anul 1979. Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici