Parkinson este a doua boală neurodegenerativă ca frecvenţă după Alzheimer

"Societatea de Neurologie din România a publicat anul acesta ghiduri de diagnostic şi tratament care au fost adoptate de către Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România, urmând ca prin ordin al ministrului să fie publicate şi în Monitorul Oficial. Implementarea acestor ghiduri revine SNR şi părţilor administrative. Va apărea în curând o carte cu noutăţi în tratamentul Parkinsonului realizat de către SNR. Pentru cei mai mulţi dintre pacienţii cu Parkinson nu se cunoaşte cauza, ci doar la 5-10% dintre aceştia există o cauză genetică, dar şi aici modificările genetice sunt diferite", a spus preşedintele societăţii, profesor doctor Ovidiu Băjenaru.

În România sunt diagnosticate cu Parkinson peste 70.000 de persoane, dar numărul real al bolnavilor este mult mai mare din cauza ratei scăzute de diagnostic. Lipsa unui test clinic concludent şi reticenţa pacienţilor de a se prezenta la consult fac ca boala Parkinson să fie diagnosticată tardiv. Conform unui studiu EuroPa (http://www.europarkinson.net), la nivel european, costul social anual generat de un bolnav de Parkinson oscilează între 5.240 euro şi 19.620 euro. Astfel, pentru 70.000 de bolnavi cheltuielile anuale se situează între 350 milioane de auro şi 1,3 miliarde euro.

Specialiştii susţin ideea adoptării unei legi speciale pentru bolnavii de Parkinson.

Preşedinte Ligii pentru Promovarea şi Apărarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din România, medic Luminiţa Gheorghiu, a spus că în prezent tratamentul este costisitor, iar sprijinul din partea statului este mic. "Sper că împreună cu alte organizaţii să gândim o lege pentru tratamentul persoanelor cu Parkinson similară celei pentru persoanele cu autism", a adăugat Gheorghiu.

Ea a adus în discuţie şi legea care priveşte scutirea persoanele cu handicap de grad 1 şi 2 de plata impozitelor.

"Deşi există o legislaţie care a intrat în vigoare în luna mai referitoare la scutirea de plată a impozitului pentru persoanele cu grad de handicap 1 şi 2, aceasta nu se aplică deoarece nu există norme, iar răspunsurile pe care le primim arată că s-ar putea aplica abia din 2011", a adăugat medicul Luminiţa Gheorghiu.

De asemenea, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România, farmacist Ioana Cacoveanu a pus problema înfiinţării unui registru al pacienţilor care suferă de această maladie. "Ar trebui să se înfiinţeze un registru al pacienţilor cu Parkinson pentru a exista o predictibilitate în ceea ce priveşte nevoile bolnavilor şi resursele alocate acestora", a explicat Cacoveanu.

Colegiul Farmaciştilor din România şi-au exprimat sprijinul faţă pacienţii cu Parkinson prin derularea unei campanii naţionale la nivel de farmacii în care să fie distribuite chestionare de evaluare în rândul pacienţilor catre intră în farmacii. "Aceste chestionar ar putea fi realizate de către specialiştii de la SNR şi, pe baza rezultatelor, să putem face o diagnosticare a stării de sănătate şi o depistare timpurie a persoanelor cu risc de dezvoltare a bolii Parkinson", au adăugat reprezentanţii Colegiului.

"Numai un bolnav de Parkinson poate să exprime alături de medicul neurolog ceea ce simte. La această conferinţă devin ecoul tuturor bolnavilor de Parkinson, mulţumindu-le pe această cale celor care şi-au arătat sprijinul către noi şi care pun bazele unei strategii de programe şi acţiuni pentru cei suferinzi de Parkinson. Cu bunăvoinţa lor şi ajutor de la autorităţi, putem rezolva situaţia noastră", a spus Alexandru Ciobanu, reprezentant al Asociaţiei Antiparkinson.

Companiile Lundbeck Romania şi Teva au organizat în 30 septembrie conferinţa dedicată problematicii bolii Parkinson, venind astfel în întâmpinarea iniţiativei EPDA (European Parkinson's Disease Association), care lansează în cadrul Congresului Mondial de Parkinson de la Glasgow campania pan-europeana "Viaţa cu Parkinson - simptome non-motorii".

Asociaţia Europeană de Parkinson (EPDA) numără 44 de organizaţii membre care reprezintă peste 1,2 milioane de persoane bolnave de Parkinson în Europa. Obiectivul acestei asociaţii este să crească nivelul de conştientizare al acestei boli şi să se asigure că toate persoanele afectate au acces la un tratament corect şi la timpul potrivit. (www.epda.eu.com). Cu o istorie de peste 95 de ani, compania farmaceutică Lundbeck are la nivel global aproximativ 5.300 de angajaţi. Lundbeck investeşte în cercetare (430 milioane de euro în 2009), cu accent pe tratamentul bolilor sistemului nervos central.

Teva Pharmaceutical este o companie farmaceutică globală, cu sediul central în Israel, specializată în dezvoltarea, producţia şi comercializarea de medicamente generice şi proprietare. TEVA este printre primele 15 de companii farmaceutice mondiale şi printre primele trei companii farmaceutice producătoare de medicamente generice din lume.