Poate fi depresia „contagioasă” prin salivă? Un nou studiu explorează legătura dintre microbiom și sănătatea mintală

Rezultatele studiului

Cercetătorii au monitorizat 268 de cupluri proaspăt căsătorite pe parcursul a șase luni. În fiecare pereche, un partener prezenta insomnie și simptome moderate de depresie și anxietate, denumit „fenotip DA”, notează gilmorehealth.com.

Principalele constatări au inclus:

• Microbiota orală a partenerului sănătos s-a modificat pentru a semăna cu cea a partenerului afectat.

• Partenerul sănătos a înregistrat scoruri mai ridicate la evaluările depresiei și anxietății.

• Nivelurile de cortizol salivar, un marker biologic al stresului, au crescut.

• Aceste efecte au fost mai pronunțate la femei.

Franța: Fumatul interzis pe plaje, în parcuri sau în apropierea școlilor începând cu 1 iulie

Studiu: Diferențele de gen în sensibilitatea la dezgust se estompează odată cu vârsta

Cercetătorii sugerează că transmiterea microbiotei prin salivă (de exemplu, prin sărut sau utilizarea în comun a ustensilelor) ar putea influența aceste schimbări psihologice.

Stresul, somnul și axa orală-intestinală-creier

Deși studiul ridică ipoteze interesante, este esențial să recunoaștem limitele sale. Rezultatele sunt observaționale, indicând asocieri, nu cauzalitate.

Un mecanism biologic bine stabilit care ar putea explica aceste rezultate este stresul psihologic cronic. Trăirea alături de un partener deprimat sau privat de somn poate perturba rutinele, afecta somnul și intensifica tensiunea emoțională. Aceste condiții sunt cunoscute pentru activarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA), creșterea cortizolului și declanșarea efectelor asupra comunităților microbiene.

Un studiu din 2022 de Paudel et al. în Journal of Dental Sciences and Research a demonstrat că stresul psihologic modifică semnificativ atât microbiota orală, cât și cea intestinală, influențând potențial sănătatea mintală prin ceea ce cercetătorii numesc axa orală-intestinală-creier.

Aceasta sugerează că schimbările microbiene pot fi un efect secundar al stresului, mai degrabă decât o cauză principală a depresiei.

Sincronizarea stărilor de spirit?

Studiul atinge și fenomenul de „sincronizare a stării de spirit” între parteneri, un proces susținut de cercetările psihologice. Cunoscut sub numele de contagiune emoțională, acesta este tendința ca starea emoțională a unui partener să influențeze pe cea a celuilalt, adesea fără conștientizare.

Cercetările anterioare au arătat că tulburările de dispoziție pot fi propagate în cadrul gospodăriilor prin comportamente și indicii verbale subtile. Acest lucru face dificilă izolarea transmiterii biologice de mecanismele pur psihosociale.

Cercetări observaționale pe termen lung au constatat, de asemenea, efecte emoționale reciproce în cupluri de-a lungul timpului, cu simptomele depresive ale unui partener influențând satisfacția vieții celuilalt și viceversa .

Diferențe de gen: o privire mai atentă

Un aspect notabil al studiului a fost că partenerii de sex feminin au experimentat schimbări mai pronunțate în scorurile de sănătate mintală și markerii biologici precum cortizolul.

Literatura sociologică și psihologică sugerează că femeile adesea poartă o povară mai mare în ceea ce privește îngrijirea emoțională în relații. Această dinamică, cunoscută sub numele de muncă emoțională, poate amplifica răspunsurile la stres și crește vulnerabilitatea la tulburările de dispoziție, independent de expunerea microbiană.

Dacă depresia poate fi transmisă… de ce nu și fericirea?

Ideea transmiterii microbiene a depresiei conduce la o întrebare importantă: de ce nu observăm efectul opus? Dacă disbioza (un dezechilibru în microbiota) poate fi transferată între persoane, de ce nu există dovezi că microbiota echilibrată și „sănătoasă” transferă reziliență sau stabilitate emoțională?

Există două posibilități:

1. Disbioza poate avea un impact biologic mai semnificativ sau poate fi mai transmisibilă decât flora echilibrată.

2. Aceste schimbări microbiene sunt indicatori, nu factori determinanți, ai stărilor psihologice, adică reflectă stresul mai degrabă decât îl cauzează.

Această distincție este esențială în interpretarea rezultatelor și în proiectarea studiilor viitoare.

Ce înseamnă acest lucru pentru sănătatea mintală

Ideea că microbiota orală ar putea influența starea de spirit este biologic plauzibilă, dar dovezile actuale nu susțin o relație cauzală. În schimb, pare mai probabil ca stresul emoțional, somnul deficitar și dezechilibrul hormonal să fie forțele primare, în timp ce schimbările microbiene reflectă aceste perturbări mai profunde.

Studiile viitoare, în special studiile clinice care vizează compoziția microbiotei, ar putea ajuta la clarificarea acestei legături. Dar până atunci, este esențial să nu exagerăm ceea ce implică corelația.

Pentru moment, cel mai sigur și mai util lucru este să menținem un stil de viață sănătos, să gestionăm stresul și să acordăm atenție relațiilor noastre, recunoscând complexitatea interacțiunilor dintre starea noastră emoțională și sănătatea fizică.