Aproape jumătate dintre angajații europeni se confruntă cu riscuri pentru sănătatea mintală la locul de muncă, însă subiectul rămâne unul dificil de discutat chiar și în ziua de astăzi.
Directorul executiv al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), William Cockburn, atrage atenția că dificultatea de a vorbi deschis despre aceste probleme împiedică luarea unor măsuri concrete.
Sănătatea și sentimentul de siguranță sunt foarte importante în viața profesională, dar schimbările de la locul de muncă aduc noi provocări, în timp ce unele probleme mai vechi rămân nerezolvate.
În contextul deficitului de personal și al îmbătrânirii populației, sănătatea mintală a angajaților din Europa devine o problemă tot mai mare, dar care nu este încă suficient recunoscută la locul de muncă.
Într-un interviu acordat Euronews, William Cockburn a explicat că atât angajatorii, cât și angajații consideră că lipsa discuțiilor despre sănătatea mintală este primul obstacol în calea schimbării.
„Indiferent dacă întrebăm angajatorii sau lucrătorii, aceștia identifică reticența de a discuta deschis despre problemele de sănătate mintală drept… principalul obstacol în calea luării unor măsuri concrete”, a declarat acesta.
Potrivit EU-OSHA, 45% dintre lucrătorii europeni sunt expuși riscurilor pentru sănătatea mintală la serviciu. Printre acestea se numără programul de lucru prelungit, ritmul intens de muncă și sarcinile care presupun un efort emoțional ridicat.
„Observăm riscuri psihosociale la locul de muncă – de exemplu, program de lucru prelungit, o intensitate ridicată a muncii, sarcini solicitante din punct de vedere emoțional – și constatăm că acestea au un impact sporit asupra sănătății lucrătorilor”, a explicat Cockburn.
Potrivit datelor, aproximativ 44% dintre angajați spun că se confruntă cu presiunea timpului sau cu un volum prea mare de muncă.
În plus, potrivit Institutului European al Sindicatelor (ETUI), depresia provocată de locul de muncă generează costuri de peste 100 de miliarde de euro pe an pentru Uniunea Europeană.
Calculul include absențele de la serviciu, scăderea productivității, cheltuielile medicale și alte costuri sociale.
În opinia lui William Cockburn, problemele de sănătate mintală trebuie abordate la fel ca cele de sănătate fizică. În acest fel, se va pune mult mai mult accentul pe relevanța lor.
Acest lucru presupune identificarea riscurilor de la locul de muncă și luarea măsurilor necesare pentru a reduce efectele negative asupra angajaților.
„Trebuie abordate la fel ca problemele de sănătate fizică la locul de muncă”, a spus Cockburn despre problemele de sănătate mintală.
„Identificăm factori de risc precum programul de lucru prelungit sau relațiile tensionate la locul de muncă… situații care, în cazuri extreme, pot degenera în hărțuire, intimidare, violență sau amenințări cu violența”, a adăugat directorul executiv al EU-OSHA.
Esther Lynch, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), spune că prevenirea problemelor de sănătate mintală trebuie să se concentreze asupra condițiilor de muncă, nu doar asupra persoanelor afectate.
„Nu așteptăm ca oamenii să-și piardă un deget pentru a instala dispozitive de protecție. Evaluăm riscurile, analizăm pericolele asociate modului în care este desfășurată activitatea și apoi implementăm măsurile de protecție necesare.”, a declarat Lynch.
În această săptămână, Comisia Europeană a lansat campania „Locuri de muncă sănătoase” (Healthy Workplaces), prin care urmărește să ajute angajatorii să prevină, să evalueze și să gestioneze riscurile psihosociale de la locul de muncă.
La evenimentul de lansare a campaniei, desfășurat marți, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al CE pentru drepturi sociale și locuri de muncă, a spus că investițiile în condiții de muncă sănătoase aduc beneficii angajaților și angajatorilor.
„Atunci când investim în crearea și menținerea unor medii de lucru sănătoase, nu doar că îmbunătățim starea de bine a oamenilor, dar reducem și numărul concediilor medicale și fluctuația de personal; totodată, creștem performanța și evităm exercitarea unei presiuni suplimentare asupra sistemelor noastre de sănătate”, a declarat Roxana Mînzatu.