Societatea Astronomică Română de Meteori: Ploaia de meteoriţi din Urali, o dovadă că SUNTEM EXPUŞI

Valentin Grigore, preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori, a declarat, pentru MEDIAFAX, că ploaia de meteoriţi de deasupra regiunii Urali este o dovadă a faptului că oamenii sunt expuşi la astfel de intrări în atmosfera terestră, dar, din fericire, atmosfera protejează Terra.

3773 afişări
Imaginea articolului Societatea Astronomică Română de Meteori: Ploaia de meteoriţi din Urali, o dovadă că SUNTEM EXPUŞI

Societatea Astronomică Română de Meteori: Ploaia de meteoriţi din Urali, o dovadă că SUNTEM EXPUŞI (Imagine: AFP / Mediafaxfoto)

O ploaie de meteoriţi cauzată de distrugerea unui meteorit deasupra regiunii Urali, însoţită de explozii violente, a spart vineri dimineaţă ferestrele unor imobile în mai multe localităţi, a provocat panică şi a rănit peste 250 de persoane, scriu agenţiile ruse citând autorităţile şi martori.

Pe de altă parte, un asteroid cu diametrul de 45 de metri, monitorizat cu mare atenţie de NASA, va trece vineri seară la mică distanţă de Terra.

Contactat de MEDIAFAX, Valentin Grigore, preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori, a declarat că, din primele observaţii ale fenomenului petrecut vineri dimineaţă deasupra regiunii Urali, se pare că este vorba de "un corp ceresc care a intrat în atmosfera terestră şi a produs acest glob de foc văzut ca un meteor foarte strălucitor".

"Meteorit este impropriu spus, pentru că meteorit se numeşte doar în momentul în care atinge Pământul. Se pare că la origini este un corp cosmic. Nu putem să ne dăm seama de dimensiuni, dar, judecând după efectul pe care l-a creat în atmosferă, se pare că a avut undeva la dimensiuni de metri, până în zeci de metri. Este într-adevăr un eveniment mai special, pentru că există martori oculari, există înregistrări video, iar acea explozie s-a datorat faptului că, la intrarea în atmosfera terestră, viteza este destul de mare, undeva între 10 şi 70 de kilometri pe secundă, în cazul nostru e mai mic, poate sub 23 de kilometri pe secundă, iar prin frecarea cu aerul acest corp se încălzeşte foarte mult şi la un moment dat explodează", a spus Valentin Grigore.

El a precizat că explozia s-ar fi produs la o altitudine de 20-30 de kilometri. "Suflul exploziei a creat acel efect care s-a văzut, s-au spart geamurile, se pare că sunt şi alte stricăciuni", a spus acesta.

Valentin Grigore consideră că evenimentul acesta este unul "destul de important". "Dovadă că, iată, suntem expuşi la astfel de intrări în atmosfera terestră. Din fericire, atmosfera ne protejează. Dacă ar fi căzut, ar fi creat probleme. Dar iată că el se dezintegrează printr-o astfel de explozie. Sunt şi informaţii contradictorii, cum că ar fi fost interceptat de apărarea aeriană. Nu cred acest lucru, pentru că este practic imposibil ca în cele 15-20 de secunde cât durează trecerea lui prin atmosferă să fie interceptat şi lovit de, să zicem, un obuz. Numai dacă nu ar fi ştiu dinainte armata de intrarea lui. Dar nu cred. A fost o intrare în atmosferă neanunţată, instantanee, deci nu s-a cunoscut, pentru că este şi un corp de dimensiuni relativ mici. Este destul de greu să poţi să-l observi înainte de a intra în atmosferă", a mai spus preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori.

Acesta a mai spus că fenomenul nu este unul foarte rar. "Se întâmplă des, dar nu se întâmplă să aibă loc într-o zonă populată, cum a fost cazul acesta. Se întâmplă fie în ocean, fie în deşert sau în alte locuri unde nu există martori oculari şi nu se văd efectele. De data aceasta, iată, s-a întâmplat desupra unei zone populate, de aceea efectele sunt foarte vizibile. Dar astfel de fenomene sunt într-adevăr rare, dar nu foarte foarte rare. Există ploi de meterori care se observă în fiecare an, fragmente din comete sau asteroizi, dar de dimensiuni mici. De data aceasta a fost un corp de dimensiuni ceva mai mari. Nu atât de mari cum va fi asteroidul care va trece în seara aceasta pe lângă Pământ, care are un diametru undeva la 50 de metri şi foarte mare. Acela e chiar un pericol, dar el trece la o distanţă suficient de mare de Pământ astfel încât să nu creeze niciun efect. Dar probabil că şi acest asteroid care va trece diseară pe lângă Pământ, asteroidul 2012 DA 14, că provine şi el dintr-un alt corp mai mare. E posibil să fie un fragment dintr-un alt corp mai mare, cum a fost şi acest fragment care a explodat desupra Rusiei", a spus Valentin Grigore.

După părerea lui Valentin Grigore, "nu este total exclusă" o legătură între ploaia de meteoriţi de deasupra regiunii Urali şi asteroidul care va trece vineri seară pe lângă Terra.

"În momentul în care are loc un impact în spaţiu între două corpuri şi se produc astfel de fragmente, ele deviază de la traiectoria iniţială, capătă traiectorii individuale. Legătura dintre cele două este puţin probabilă, dar nu este exclusă în totalitate", a explicat preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori.

El a mai spus că şi în istoria României au existat fenomene astronomice mai interesante. "Unul a fost acum vreo trei-patru ani. A fost o explozie undeva prin Moldova, într-o zonă greu accesibilă, iar în istorie sunt menţionate astfel de fenomene în cronicile observaţiilor româneşti. Există confirmate astfel de cazuri, cu bubuituri, tunete, căderi de meteoriţi", a mai spus Valentin Grigore.

Asteroidul de vineri seară, care are o masă de 135.000 de tone, denumit 2012 DA 14, ar putea distruge, în caz de impact, un oraş mare. Este cel mai mare asteroid detectat vreodată de oamenii de ştiinţă care trece atât de aproape de Terra, a precizat Agenţia spaţială americană (NASA), citată de AFP.

Descoperit în februarie 2012, asteroidul 2012 DA 14 va trece cel mai aproape de planeta noastră la o distanţă de 27.600 de kilometri - o zecime din distanţa dintre Terra şi Lună -, vineri, la ora 19.25 GMT, deasupra zonei de est a Oceanului Indian, de lângă insula indoneziană Sumatra, cu o viteză de 7,8 kilometri pe secundă.

Potrivit Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), vineri, la 21.24.42 (ora României), distanţa minimă dintre Pământ şi asteroid va fi de 27.700 km, o altitudine inferioară sateliţilor geostaţionari, care orbitează în general la 36.000 km altitudine. Această apropiere este una record pentru un obiect de asemenea dimensiuni. Ea va permite observarea obiectului de oricine deţine un simplu binoclu. Mişcarea aparentă a asteroidului pe sfera cerească va fi similară cu cea a sateliţilor artificiali ai Pământului. Asteroidul se va deplasa de la orizontul estic spre regiunea Stelei Polare. Viteza asteroidului în raport cu Pământul va fi de 7,8 kilometri/secundă, precizează ROSA.

Postul de televiziune al NASA prevede o transmisie în direct, comentată de specialişti, timp de o jumătate de oră începând cu ora 19.00 GMT, pe măsură ce asteroidul se apropie de punctul în care se va afla cel mai aproape de Terra, la ora 19.25 GMT. NASA va realiza totodată o animaţie în timp real a deplasării şi poziţionării asteroidului în raport cu Terra, însoţită de imagini în timp real sau aproape real, provenind de la observatoarele astronomice din Australia şi din Europa, dacă vremea o va permite.

Dacă acest asteroid, considerat de talie mică, întrucât are diametrul de 45 de metri, s-ar prăbuşi pe Terra, el ar produce pagube comparabile cu asteroidul căzut în Siberia centrală în 1908, în regiunea Tunguska, afirmă Tim Spahr, cercetător la Minor Planet Center din cadrul Universităţii Harvard.

Acest astronom estimează că şocul ar echivala cu o bombă de 2,4 megatone, suficient de puternică pentru a devasta o suprafaţă întinsă, dar care nu ar fi catastrofică la nivel mondial.

Potrivit anumitor estimări, unda de şoc din regiunea Tunguska a fost de câteva sute de ori mai mare decât aceea provocată de bomba de la Hiroshima, distrugând întreaga pădure pe o rază de 20 de kilometri.

Prin comparaţie, meteoritul considerat responsabil cu extincţia dinozaurilor în urmă cu 66 de milioane de ani avea un diametru de 10 kilometri, a precizat Tim Spahr.

NASA afirmă că a descoperit deja 95% dintre cei mai mari asteroizi - cu diametre de peste 1 kilometru - care se află în apropiere de Terra.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici