Stephen Hawking a identificat trei ameninţări pentru viitorul omenirii

Cercetătorul britanic, în vârstă de 74 de ani, a anunţat într-un interviu acordat postului BBC Radio 4 principalele trei ameninţări viitoare la adresa omenirii: un război nuclear, încălzirea globală şi un virus creat cu ajutorul ingineriei genetice.

Profesorul Hawking este de părere că aceşti factori nu prezintă o ameninţare imediată, dar a subliniat importanţa faptului că omenirea trebuie să vegheze pentru a se asigura că va evolua într-o direcţie bună.

"Şansele ca o catastrofă planetară să se producă în acest an sunt mici, dar riscul urmează o traiectorie crescătoare. Nu există niciun dubiu că aceste lucruri se vor întâmpla peste o mie sau zece mii de ani", a declarat cercetătorul britanic.

Omenirea ar putea să îşi găsească salvarea în cucerirea spaţială, spune profesorul Hawking, potrivit căruia omenirea va avea nevoie de încă un secol înainte de a putea să construiască o serie de colonii umane în spaţiu. Până atunci, oamenii ar trebui "să rămână foarte prudenţi în această perioadă".

"Nu vom înceta să facem progrese, deci ar trebui să recunoaştem pericolele şi să învăţăm să le controlăm. Sunt un optimist şi cred că vom putea să facem acest lucru", a spus Stephen Hawking.

Emisiunea radiofonică la care a participat profesorul Hawking va fi difuzată integral pe 26 ianuarie şi 2 februarie de postul BBC Radio 4. În această emisiune, celebrul astrofizician va vorbi despre "firele de păr" ale găurilor negre. "Firele de păr" reprezintă, în limbajul ştiinţific colocvial, orice altă cantitate propusă pentru a descrie o gaură neagră, în afara celor trei unanim acceptate - masă, sarcină electrică şi moment cinetic.

Recent, profesorul Hawking a avansat teoria potrivit căreia într-un viitor apropiat, dezvoltarea necontrolată a inteligenţei artificiale va permite computerelor să domine specia umană. Astfel, Homo sapiens ar putea să supravieţuiască doar în cazul în care obiectivele trasate computerelor vor fi controlate de pământeni şi subordonate obiectivelor acestora.

Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 74 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa "Scurtă istorie a timpului" ("A Brief History of Time"), devenită un bestseller internaţional.

Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

Cartea sa intitulată "The Grand Design", lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic, în 1982, şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.