Un studiu ADN dezvăluie bolile ascunse care au contribuit la distrugerea armatei lui Napoleon în 1812

Rezultatele ADN oferă o nouă perspectivă asupra uneia dintre cele mai dezastruoase retrageri militare din istorie – invazia eșuată a Rusiei din 1812 condusă de Napoleon, scrie LiveScience.

Oamenii de știință care au analizat rămășițele dintr-o groapă comună din Vilnius, Lituania, au identificat două boli neașteptate care au decimat armata franceză în timpul retragerii sale disperate.

Descoperirea contrazice convingerile vechi conform cărora tifosul și febra de tranșee ar fi fost principalii vinovați.

Noi agenți patogeni, o nouă perspectivă

Cercetătorii au examinat dinții a 13 soldați din Grande Armée și au descoperit urme de ADN ale bacteriilor Salmonella enterica și Borrelia recurrentis.

Acești agenți patogeni provoacă febra paratifoidă și, respectiv, febra recurentă – ambele răspândindu-se prin alimente, apă sau păduchi contaminați.

Catedrala Mântuirii Neamului – două decenii de construcție, credință și controverse

Constantin Amâiei, arhitect al Catedralei Naționale: „Noi glumeam că trebuie să reziste 1000 de ani. Are o structură solidă, nu cred că ar fi imposibil”

Rezultatele, publicate în revista Current Biology, oferă primele dovezi genetice directe că febra paratifoidă a contribuit la moartea soldaților.

Echipa nu a găsit urme de Rickettsia prowazekii, bacteria responsabilă de tifos, ceea ce sugerează că alte infecții au jucat un rol mult mai important decât se credea până acum.

Moarte prin epuizare, frig și infecții

Invazia lui Napoleon a început cu aproximativ 600.000 de soldați, dar mai puțin de 50.000 au supraviețuit.

Militarii s-au confruntat cu foamete, epuizare și temperaturi sub zero grade în timp ce se retrăgeau pe o distanță de aproape 1.300 de kilometri dinspre Moscova.

Oamenii de știință cred acum că mulți au fost slăbiți și de infecții suprapuse: febra paratifoidă și febra recurentă transmisă de păduchi,  care s-au răspândit rapid în condițiile insalubre ale armatei.

Combinația de boală, foame și expunere la frig a creat un mediu letal din care puțini au scăpat cu viață.

O fereastră genetică spre trecut

Geneticianul Carles Lalueza-Fox a remarcat că bolile au modelat nenumărate războaie de-a lungul istoriei.

El a subliniat că analiza ADN-ului antic leagă acum agenții patogeni de evenimente istorice majore, precum retragerea lui Napoleon, arătând cum epidemiile au influențat nu doar rata mortalității, ci și schimbările politice și culturale.

Astfel, noul studiu arată că prăbușirea Grande Armée nu s-a datorat doar greșelilor militare sau vremii aspre, ci și puterii ascunse a bolilor infecțioase.