STUDIU Aparatele auditive pot ajuta la prevenirea declinului cognitiv

Studiile anterioare au constatat că pierderea auzului este unul dintre cei mai mari factori de risc asociaţi cu declinul cognitiv şi nu a fost clar dacă dispozitive precum aparatele auditive şi implanturile cohleare au avut un impact benefic asupra cogniţiei, au subliniat oamenii de ştiinţă de la Universitatea Naţională din Singapore (NUS).

 

Un număr tot mai mare de studii relevă faptul că persoanele cu demenţă încep să prezinte semne de declin cognitiv, uneori cu mai mulţi ani înainte de un diagnostic oficial.

 

Deşi unele dintre aceste semne sunt adesea subtile, cercetătorii au declarat că depistarea lor poate fi un pas înainte în direcţia descoperirii celor care prezintă cel mai mare risc şi a oferi intervenţii timpurii, potrivit Independent.

 

În noua cercetare, publicată recent în revista JAMA Neurology, oamenii de ştiinţă au analizat opt studii pe termen lung asupra adulţilor cu deficienţe de auz, care au avut peste 126.000 de participanţi, pentru a găsi asocierea pe termen lung între utilizarea aparatelor auditive şi declinul cognitiv.

 

Cercetători precum Brian Sheng Yep Yeo de la NUS au descoperit că utilizarea acestor implanturi de către participanţi a fost legată de o reducere cu aproape 20 de procente a riscului de demenţă şi declin cognitiv pe o durată de 2-25 de ani.

 

„Utilizarea dispozitivelor de refacere a auzului de către participanţii cu pierderi de auz a fost asociată cu o scădere de 19% a riscurilor de declin cognitiv pe termen lung„, au scris oamenii de ştiinţă în studiu.

 

De asemenea, studiul a constatat că utilizarea implanturilor cohleare şi a aparatelor auditive a fost legată de o îmbunătăţire cu 3% a scorurilor la testele cognitive în rândul participanţilor.

 

„Meta-analiza a 11 studii cu 568 de participanţi care au studiat asocierea dintre restaurarea auzului şi modificările scorurilor la testele cognitive pe termen scurt a relevat o îmbunătăţire de 3% a scorurilor la testele cognitive pe termen scurt după utilizarea aparatelor auditive„, au scris cercetătorii.

 

Pe baza constatărilor, aceştia au declarat că medicii ar trebui să îşi „încurajeze cu tărie” pacienţii cu pierdere de auz să adopte astfel de dispozitive.

 

Cu toate acestea, motivul din spatele observaţiei din studiu rămâne neclar.

 

Oamenii de ştiinţă au cerut ca beneficiul cognitiv al acestor dispozitive de refacere a auzului să fie examinat mai departe în cadrul unor viitoare studii clinice.