STUDIU: Astronauţii în drum spre Marte vor muri după 68 de zile

Astronauţii curajoşi care se vor îmbarca într-o călătorie fără întoarcere către Marte, aşa cum prevede compania olandeză Mars One, vor muri începând din a 68-a zi a expediţiei pe planeta roşie, potrivit unui studiu ştiinţific publicat recent.

3142 afișări
Imaginea articolului STUDIU: Astronauţii în drum spre Marte vor muri după 68 de zile

Astronauţii în drum spre Marte vor muri după 68 de zile (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Cinci cercetători în domeniul aeronautic din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) au ajuns la concluzia că exploratorii spaţiali vor muri pe Marte, după ce au analizat datele ştiinţifice disponibile referitor la acest proiect, care ar trebui să fie şi baza pentru un reality show.

Moartea primului explorator marţian "va fi provocată de asfixiere, după aproximativ 68 de zile de la startul misiunii", au scris cercetătorii în raportul de 365 de pagini care analizează, folosind grafice şi formule matematice, resursele de oxigen, hrană şi tehnologie disponibile pentru această misiune.

Plantele care ar trebui să îi hrănească pe exploratori vor produce prea puţin oxigen, iar tehnologia necesară susţinerii unei atmosfere echilibrate nu a fost încă dezvoltată, potrivit experţilor americani.

În plus, coloniştii vor depinde din ce în ce mai mult de transporturi cu piese de schimb în cadrul unei misiuni care va costa, în cel mai optimist caz, aproximativ 4,5 miliarde de dolari, o sumă care nu va înceta să crească pe măsură ce alte echipaje umane vor fi trimise pe Marte, au calculat cercetătorii.

Mars One este un proiect lansat de olandezul Bas Lansdorp, care este cofondator şi preşedinte al companiei ce are ca scop trimiterea, în 2024, a unui echipaj de patru voluntari pentru colonizarea planetei Marte, fără posibilitatea de a reveni pe Terra, după o călătorie care va dura şapte luni.

Lansdorp a respins concluziile raportului, argumentând că se bazează pe informaţii incomplete, potrivit unui articol publicat în revista Popular Science.

Totuşi, olandezul recunoaşte că piesele de schimb sunt o problemă serioasă. "Au dreptate (cercetătorii americani, n.r.), cea mai mare provocare pentru Mars One este menţinerea echipamentelor în stare de funcţionare", a spus Lansdorp.

Într-o comentariu referitor la raport, făcut pentru AFP, directorul Mars One a precizat că nu este de acord cu faptul că tehnologia nu este în mare parte disponibila. "Sistemul trebuie testat în continuare, dar tehnologia există", a spus cofondatorul Mars One.

Peste 200.000 de persoane din 140 de ţări s-au oferit voluntare pentru a face parte din proiect, care este privit de foarte mulţi oameni cu scepticism, dar care, totuşi, beneficiază de suportul laureatului olandez al premiului Nobel pentru fizică din 1999 Gerard't Hooft.

Mars One a semnat, în iunie, un acord cu compania Endemol, care produce multe emisiuni de tip reality show, pentru realizarea unei producţii de acest tip în timpul selecţiei şi antrenării voluntarilor care vor pleca pe Marte.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici