STUDIU: Cel mai vechi desen uman este un zigzag zgâriat pe o scoică, în urmă cu 500.000 de ani - FOTO

"Cea mai veche reprezentare geometrică" cunoscută în prezent a fost descoperită de cercetători pe o scoică pe care, în urmă cu 500.000 de ani, în Asia, un om a desenat un zigzag, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature.

648 afişări
Imaginea articolului STUDIU: Cel mai vechi desen uman este un zigzag zgâriat pe o scoică, în urmă cu 500.000 de ani - FOTO

STUDIU: Cel mai vechi desen uman este un zigzag zgâriat pe o scoică, în urmă cu 500.000 de ani (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Autorul acestui "graffiti" preistoric este un Homo erectus, care a trăit în zona sitului arheologic Trinil, pe malul fluviului Solo de pe insula Java.

"Este vorba despre cea mai veche exprimare grafică pe care o cunoaştem", a declarat pentru AFP arheologul Francisco d'Errico, coautor al studiului publicat miercuri.

"Avem de-a face cu un comportament deliberat. Omul a avut voinţa de a face acel zigzag dintr-o singură mişcare. Nu ştim de ce l-a făcut, poate că desenul este o marcare a proprietăţii, un cod personal, un cadou", explicat cercetătorul.

"Gravurile geometrice sunt considerate, în general, semne ale capacităţii cognitive moderne", potrivit echipei de cercetători conduse de Josephine Joorde, de la Universitatea din Leiden, în Olanda.

Zigzagul a fost realizat cu o unealtă ascuţită când scoica, încă proaspătă, era acoperită cu un mic strat de materie organică.

Acest procedeu a permis ca zigzagul să poate fi readus la lumină, liniile apărând albe pe un fond maro închis. Stratul de materie organică a fost distrus ulterior, dar desenul este încă vizibil, când lumina cade într-un unghi ascuţit peste cochilie.

"Descoperirea aceste cochilii gravate este o surpriză, deoarece desenele cele mai vechi cunoscute până în prezent sunt mai recente de 300.000 de ani", au spus cercetătorii.

"De asemenea, nu folosim termenii «artă» sau «simbolism» cum se întâmplă în cazul unor desene relativ comparabile, dar adeseori mai complexe, descoperite în Africa de Sud şi care au fost realizate de omul modern în urmă cu 100.000 de ani", a precizat pentru AFP arheologul Wil Roebroeks.

Cercetătorii au reexaminat, cu ajutorul tehnicilor moderne, o serie de cochilii găsite la Trivil la sfârşitul secolului al XIX-lea şi păstrate la Muzeul de istorie naturală din Leiden.

Scoicile fac parte din colecţia specialistului în anatomie Eugène Dubois, care a descoperit în 1891, în situl asiatic, oseminte aparţinând unor hominizi care i-au permis să definească "Pitecantropul".

Dubois credea că a descoperit veriga lipsă dintre maimuţă şi om, ipoteză care a fost respinsă apoi. Pitecantropul nu descinde din maimuţe, chiar dacă are strămoşi comuni cu acestea.

Cercetătorii au inclus "omul din Java" în familia Homo erectus, venit din Africa, semne ale prezenţei sale fiind descoperite în Asia şi Europa.

Talia lui Homo erectus era comparabilă cu cea a lui Homo sapiens. Acesta avea arcada proeminentă, iar specia a apărut în urmă cu circa 1,9 milioane de ani şi a dispărut în urmă cu aproximativ 150.000 de ani.

Volumul craniului era deja destul de mare (între 900 şi 1.200 de centimetri cubi). Capabil să realizeze unelte bifaţate, Homo erectus este primul care a reuşit să controleze focul.

Cercetătorii au aflat că omul din Java se deplasa de-a lungul cursurilor de apă dulce pentru a aduna scoici uriaşe aparţinând speciei Pseudodon.

Indivizii acestei specii au inventat o tehnică inteligentă pentru deschiderea cochiliilor. Folosind o unealtă ascuţită, Homo erectus perfora scoica la nivelul inserţiei muşchiului aductor anterior, care menţine cochilia închisă. Secţionarea muşchiului provoca deschiderea imediată a scoicii, iar Homo erectus se putea hrăni.

"Se ştia deja că Homo erectus fabrica unelte bifaţate frumoase. Am demonstrat că avea o tehnică sofisticată de deschidere a cochiliilor şi că desena zigzaguri. Acest lucru ar putea contribui la formarea unei imagini puţin mai «subtile» a lui Homo erectus", a subliniat Wil Roebroeks.

Datarea cu ajutorul a două metode independente a sedimentelor găsite în cochilii a indicat o vârstă de circa 540.000 de ani a depozitului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici