Virusul H1N1 atacă celulele pulmonare de profunzime

Pentru prima dată în istorie, acest studiu de laborator a fost coroborat cu observaţiile medicilor potrivit cărora pacienţii infectaţi cu noul virus H1N1 prezintă simptome mult mai grave comparativ cu cele ale gripei clasice.

Viruşii gripali pătrund în celule şi se fixează de anumite molecule, denumite receptori, amplasaţi pe pereţii externi ai celulelor. Elementul de ancorare al virusului şi receptorul sunt comparate de oamenii de ştiinţă cu un sistem alcătuit dintr-o cheie şi o broască de uşă. Unii viruşi nu "deschid" decât câteva celule, însă alţii seamănă cu un "şperaclu", fiind capabili să infecteze o varietate largă de celule. Odată intrat în celulă, virusul începe să se multiplice.

Viruşii sezonieri se fixează aproape exclusiv de celulele situate la nivelul nasului, gâtului şi căilor aeriene superioare, antrenând simptome caracteristice gripei, cum ar fi durerile de gât sau tusea seacă.

Potrivit noului studiu, publicat în Nature Biotechnology, noul virus H1N1 se fixează pe o gamă mai mare de receptori şi poate să infecteze celulele situate la un nivel mult mai profund în plămâni.

Echipa de medici coordonată de Ten Feizi, de la Imperial College din Londra, a expus în laborator 86 de receptori diferiţi atât în faţa virusului sezonier, cât şi a celui pandemic.

Virusul sezonier se fixează doar de receptorii din căile respiratorii superioare. În schimb, noul virus N1H1 a reuşit să se fixeze şi de receptorii descoperiţi în profunzimile plămânilor, declanşând astfel o infecţie pulmonară mult mai severă.

Epidemiologul francez Antoine Flahaut, care a publicat la sfârşitul lunii august primele date ştiinţifice despre virulenţa noii rădăcini de virus, estimă că mortalitatea directă cauzată de sindromul respirator acut sever (SARS), cauzat de acest virus, va fi de 100 de ori mai ridicată, comparativ cu gripa sezonieră (1 la 10.000 în loc de 1 la 1 milion).