"Vreau să readuc pasărea Dodo şi mamutul lânos la viaţă", declară Ben Lamm, fondator al unei companii de inginerie genetică

O companie depune eforturi masive să readucă la viaţă specii dispărute şi chiar a atras mulţi investitori. Unii oameni de ştiinţă sunt sceptici sau susţin că nu este o idee bună.

2556 afișări
Imaginea articolului "Vreau să readuc pasărea Dodo şi mamutul lânos la viaţă", declară Ben Lamm, fondator al unei companii de inginerie genetică

Wikipedia Commons/ Ben Lamm - Facebook

Colossal Biosciences este o companie de biotehnologie şi inginerie genetică care lucrează pentru a resuscita genetic mamutul lânos şi tigrul tasmanian.

Dar recent a anunţat pentru prima dată planul ambiţios de a readuce la viaţă şi pasărea Dodo.

„Dodo este un simbol al dispariţiei provocate de om”, a declarat Ben Lamm, antreprenor, co-fondator şi CEO al Colossal. Compania a format o divizie pentru a se concentra pe tehnologiile genetice legate de păsări.

Ultimul specimen a fost ucis în 1681 pe insula Mauritius din Oceanul Indian.

Compania din Dallas, care s-a lansat în 2021, a anunţat marţi că a strâns o finanţare suplimentară de 150 de milioane de dolari. Până în prezent, a strâns 225 de milioane de dolari de la investitori, printre care United States Innovative Technology Fund, Breyer Capital şi In-Q-Tel. 

Perspectiva de a readuce pasărea Dodo înapoi nu este de aşteptat să aducă profit imediat, a spus Lamm. Dar instrumentele genetice şi echipamentele pe care compania le dezvoltă ar putea avea alte utilizări, inclusiv pentru îngrijirea sănătăţii umane, a spus el.

De exemplu, Colossal testează acum instrumente pentru a modifica mai multe părţi ale genomului simultan. De asemenea, lucrează la tehnologii pentru ceea ce uneori se numeşte „pântec artificial”, a spus el.

Cea mai apropiată rudă vie a păsării Dodo este porumbelul Nicobar, a spus Beth Shapiro, un biolog molecular din consiliul consultativ ştiinţific al lui Colossal, care a studiat istoria speciei Dodo vreme de două decenii, transmite The Associated Press.

Echipa ei plănuieşte să studieze diferenţele de ADN dintre porumbelul Nicobar şi Dodo pentru a înţelege care sunt genele care pot duce la clonarea şi naşterea unui adevărat Dodo. 

Dar apar temeri că „nu este posibil să fie creată o copie 100% identică a unei specii ce a dispărut”.

Alţi oameni de ştiinţă se întreabă dacă este chiar recomandabil sau etic procesul de  „dez-extincţie”. 

„Există un pericol real în a spune că, dacă distrugem natura, o putem reface, deci o putem distruge oricum”, a spus ecologistul Stuart Pimm de la Universitatea Duke. 

„Şi unde naiba ai pune un mamut lânos decât într-o cuşcă?” a întrebat Pimm, care a remarcat că ecosistemele în care trăiau mamuţii au dispărut cu mult timp în urmă.

Boris Worm, biolog la Universitatea Dalhousie din Halifax, Nova Scoţia, care nu are nicio legătură cu Colossal, spune că „ prevenirea dispariţiei speciilor actuale ar trebui să fie prioritatea noastră şi este mult mai ieftin”. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici