Alegeri 2025 | Ce au și ce nu au voie candidații la Primăria Capitalei să facă înainte de începerea campaniei oficiale

Încă de acum, pe rețelele sociale, în presă și pe străzile orașului, observăm deja activități care seamănă izbitor cu o campanie electorală: afișe, evenimente publice, declarații politice și promisiuni de investiții. Dar suntem cu adevărat în campanie? Și mai important: ce au și ce nu au voie candidații să facă înainte de începerea campaniei oficiale?

Ce este precampania electorală și pot face candidații în această perioadă

Precampania electorală reprezintă perioada anterioară începerii oficiale a campaniei. Deși juridic termenul de „precampanie” nu apare în legislație, realitatea din teren a impus folosirea lui. În practică, precampania este perioada în care se face tot ceea ce în campanie ar fi interzis, limitat sau sancționat. Este spațiul ideal pentru construirea notorietății, testarea mesajelor și ocuparea vizuală a orașului, potrivit informațiilor juridice oferite de societatea de avocatură Buju Stanciu & Asociații.

Totodată, campania electorală este bine delimitată juridic. În această perioadă, partidele și candidații trebuie să respecte norme stricte privind afișajul, publicitatea, discursul electoral și, mai ales, finanțarea.

Oficial! Avem lista celor 17 candidați pentru Primăria Capitalei

Ana Ciceală și-a depus oficial candidatura pentru Primăria Capitalei. Ea este susținută de SENS şi URS.PDF

Reguli stricte în campanie, libertate în precampanie

Diferențele sunt drastice. În campania oficială, afișele pot fi lipite doar în locurile special amenajate de primării, cu dimensiuni standard (maximum 50 x 35 cm), iar bannerele stradale de mari dimensiuni sunt interzise. Este interzisă folosirea combinațiilor de culori care reproduc drapelul României, iar orice material electoral trebuie să indice clar cine l-a produs.

În precampanie, aceste restricții nu există. Candidații pot amplasa bannere oriunde, în orice dimensiune, pot folosi simboluri naționale și pot organiza evenimente de promovare fără limitări. Un exemplu concret din precampania pentru București 2025 ilustrează perfect problema.

Mai mulți candidați și-au promovat imaginea prin campanii outdoor masive, dar fără a asocia clar sigla sau numele partidului. Pe panourile publicitare au apărut mesaje cu numele candidatului și sloganuri generice, dar menționarea partidului era abia vizibilă. Această practică se încadrează în ceea ce în spațiul internațional este numit „dark campaigning”: promovare foarte vizibilă publicului, dar cu identitatea politică aproape invizibilă sau intenționat ambiguă.

Problema transparenței financiare

Această distincție pare să reprezinte un mare paradox al sistemului electoral. În campania oficială, fiecare candidat sau partid trebuie să deschidă un cont bancar dedicat și să efectueze toate cheltuielile prin acel cont, cu raportare periodică la Autoritatea Electorală Permanentă. Există plafoane legale clare și obligația de a detalia fiecare ban cheltuit.

În precampanie, cheltuielile făcute înainte de cele 30 de zile oficiale nu sunt considerate cheltuieli de campanie. Partidele pot investi în promovare, fără a se supune vreunui plafon legal. Aceste cheltuieli apar doar în raportările financiare anuale ale partidelor, de obicei publicate abia în aprilie anul următor. Alegătorul vede reclame, panouri, clipuri video sau conținut sponsorizat, dar nu poate ști nici cine a plătit pentru ele, nici dacă provin din surse private, donații, împrumuturi sau entități terțe.

„Fără transparență în precampanie, alegătorii nu pot ști cine finanțează candidații și din ce surse provin resursele folosite pentru promovare. Există foarte puține instrumente legale de control asupra banilor cheltuiți precampanie, ceea ce poate crea riscuri semnificative pentru integritatea procesului electoral”, avertizează Maria Văduva, avocat în cadrul Buju Stanciu & Asociații.

Vine Uniunea Europeană cu soluția?

Pentru a combate această lipsă de transparență, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul 2024/900, care se aplică oricărei publicități politice, indiferent dacă e precampanie sau campanie, offline sau online.

Regulamentul cere etichetarea clară a materialelor cu mențiunea „Material publicitar politic”, indicarea identității sponsorului și a sumelor de finanțare, precum și precizarea dacă s-au folosit tehnici de „micro-targetare” a publicului. Publicul trebuie să știe când și de ce a fost selectat să vadă un anume mesaj, iar autoritățile pot controla dacă segmentarea respectă regulile UE privind protecția datelor și dacă nu sunt folosite criterii sensibile (precum orientarea politică, religia sau sănătatea).

Pentru alegerile prezidențiale din 2025, România a emis o ordonanță care include prevederile Regulamentului 2024/900 și stabilește amenzi între 15.000 și 50.000 de lei pentru nerespectarea regulilor.

Problema este că, momentan, aceste obligații se aplică explicit doar în timpul campaniei electorale oficiale. Deși regulamentul UE spune că se aplică și în precampanie, absența unui mecanism clar de control face ca respectarea să depindă în mare măsură de bunăvoința actorilor politici.

Pentru alegători, concluzia este simplă, dar esențială: campania reală a început deja, chiar dacă nu apare încă în calendarul oficial. Până când legislația va integra pe deplin și precampania, cea mai bună protecție rămâne vigilența. Informarea din surse diversificate și exercițiul constant al spiritului critic sunt instrumentele prin care cetățenii se pot feri de mesajele netransparente și de strategiile care operează în zona gri a comunicării politice.