Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea în alegerile din Serbia. Mișcarea studenților ar putea obține majoritatea absolută în Parlament

25 oct. 2026, 22:43, Știri externe

Gabriel Negreanu

BREAKING NEWS. Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea în alegerile din Serbia

Aleksandar Vučić, și-a recunoscut duminică seară înfrângerea în alegerile parlamentare în fața mișcării conduse de studenți, care a organizat ample proteste împotriva puterii de la Belgrad. Potrivit estimărilor prezentate chiar de liderul sârb, Lista Studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate în Parlamentul cu 250 de locuri, suficient pentru a forma singură un guvern, transmite Reuters.

„Nu avem încă rezultatele finale, dar, pe baza unui eșantion, este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenților a câștigat”, a declarat Aleksandar Vučić, duminică seară.

Cine sunt studenții care l-au învins pe Aleksandar Vučić în Serbia. Medicul cardiolog care conduce lista electorală și cine ar putea deveni premier

Alegeri parlamentare în Serbia. Cozi imense pentru exprimarea votului. Vucic a așteptat o oră și jumătate pentru a vota

Potrivit estimărilor prezentate de președintele sârb, Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea care a dominat scena politică din Serbia în ultimii 14 ani, ar urma să obțină aproximativ 105 mandate.

În schimb, Lista Studenților ar putea câștiga între 135 și 140 de mandate, depășind pragul de 126 necesar pentru majoritatea absolută în Parlament.

Vučić a afirmat că, potrivit datelor preliminare de care dispune, niciun alt partid nu ar urma să intre în legislativ.

O victorie pentru mișcarea de protest condusă de studenți

Scrutinul de duminică a avut loc pe fondul unei crize politice prelungite, marcată de proteste masive împotriva autorităților de la Belgrad.

Mișcarea studențească a devenit unul dintre principalii contestatari ai puterii după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie care a provocat moartea mai multor persoane și a declanșat manifestații împotriva corupției și a lipsei de responsabilitate a instituțiilor.

Protestele s-au extins ulterior în întreaga țară, iar revendicările manifestanților au inclus organizarea unor alegeri anticipate și tragerea la răspundere a celor considerați responsabili pentru tragedie.

Cine sunt studenții care l-au învins pe Aleksandar Vučić în Serbia. Medicul cardiolog care conduce lista electorală și cine ar putea deveni premier

Formațiunea care a câștigat scrutinul se numește oficial „Studentska lista – Studenti pobeđuju”, în traducere „Lista Studenților – Studenții câștigă”.

Spre deosebire de partidele politice tradiționale, aceasta nu a fost construită în jurul unui lider, ci reprezintă o mișcare descentralizată, apărută în urma protestelor studențești care au cuprins Serbia după tragedia de la gara din Novi Sad.

La 1 noiembrie 2024, prăbușirea unei copertine de beton a gării a provocat moartea a 16 persoane. Incidentul a declanșat proteste împotriva corupției, a lipsei de transparență a contractelor publice și a modului în care funcționează instituțiile statului.

Manifestațiile, inițial organizate de studenți, au atras treptat profesori, agricultori, medici și alte categorii sociale. Mișcarea a organizat marșuri, blocaje și demonstrații de amploare, unele dintre cele mai importante din Serbia după căderea regimului Slobodan Milošević, în anul 2000.

În cele din urmă, protestatarii au decis să transforme mobilizarea din stradă într-un proiect electoral.

Cum au fost aleși candidații. O listă cu 250 de nume, fără politicieni consacrați

Unul dintre elementele distinctive ale Listei Studenților este modul în care au fost selectați candidații.

Potrivit unei analize publicate pe 21 octombrie de Centrul pentru Studii Estice din Polonia (OSW), propunerile au venit din adunările studențești ale universităților, fiind ulterior discutate la nivel național.

Un criteriu important de selecție a fost absența unei implicări anterioare în funcții politice de conducere.

Lista cuprinde 250 de candidați independenți, printre care profesori universitari, medici, activiști civici, actori, agricultori și sportivi.

Printre personalitățile cunoscute care s-au alăturat proiectului se numără Dejan Bodiroga, fostul mare baschetbalist sârb și actualul președinte al EuroLeague Basketball, dar și actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović.

Mișcarea a beneficiat și de sprijinul unor organizații politice, inclusiv Partidul Democrat și Kreni-Promeni, care au decis să nu depună liste proprii.

Cine este Ilija Srđanović, medicul care conduce lista electorală

Ilija Srđanović este unul dintre numele centrale ale mișcării studențești și ocupă prima poziție pe lista electorală.

De profesie cardiolog, el a devenit una dintre figurile publice ale proiectului politic, deși respinge ideea că ar fi liderul unic al mișcării.

Într-un interviu acordat TV Vojvodina, Srđanović declara că mișcarea este pregătită să își apere voturile și că dispune de observatori în secțiile de votare.

Întrebat dacă el însuși este candidat pentru funcția de prim-ministru, medicul a evitat să confirme acest lucru.

El a explicat că formațiunea are mai mulți candidați pentru fiecare funcție guvernamentală și că se bazează pe un grup extins de profesioniști.

Sfârșitul dominației politice a SNS?

Partidul Progresist Sârb a ajuns la putere în 2012, iar Aleksandar Vučić a devenit una dintre figurile centrale ale politicii sârbe, mai întâi ca premier, apoi ca președinte, funcție pe care o ocupă din 2017.

Dacă rezultatele preliminare sunt confirmate, scrutinul din 25 octombrie 2026 ar marca pierderea majorității parlamentare de către partidul aflat la putere și ar deschide calea formării unui guvern susținut de mișcarea studențească.

Știre inițială

Notă:Primele rezultate centralizate provin, de regulă, din secțiile de votare mai mici, în special din mediul rural, unde numărarea voturilor se încheie mai repede. Rezultatele din secțiile mari, mai ales din centrele urbane, sunt transmise și procesate, în general, mai târziu. Prin urmare, procentele afișate în primele ore ale numărătorii nu sunt neapărat reprezentative pentru rezultatul final și pot suferi modificări semnificative pe măsură ce sunt centralizate voturile din marile orașe.

UPDATE Partidul lui Vucic continuă să scădă, iar studenții obțin rezultate bune și în zonele urbane mici.

Vucic și partidul său au coborât sub 50% după mai puțin de 10% din procesele verbale numărate.

UPDATE Primele rezultate

Potrivit datelor preliminare pe baza centralizării Comisiei Electorale Republicane (RIK), lista „Aleksandar Vučić – Serbia Unită” a obținut 30.052 de voturi, reprezentând 52,93% din totalul voturilor valabile.

Pe locul al doilea se află „Lista Studenților – Studenții înving!”, cu 21.601 voturi, echivalentul a 38,05%, dar în creștere puternică.

Diferența dintre cele două liste este, în acest moment, de 8.451 de voturi și 14,88 puncte procentuale.

Rezultatele parțiale 4,37% din procese verbale centralizate (4,37%)

Aleksandar Vučić – Serbia Unită: 52,93% (30.052 de voturi)
Lista Studenților – Studenții înving!: 38,05% (21.601 voturi)
Ivica Dačić – Factorul Stabilității: 3,47% (1.970 de voturi)
Alianța Maghiarilor din Voivodina – Bálint Pásztor: 1,69% (959 de voturi)
Coaliția Albaneză: 1,16% (659 de voturi)
Dreapta Autentică – Miloš Jovanović: 0,74% (421 de voturi)

Un scrutin decisiv după aproape doi ani de proteste

Alegerile parlamentare anticipate au loc într-un climat politic tensionat, după aproape doi ani de manifestații antiguvernamentale, declanșate de prăbușirea acoperișului unei copertine din gara Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie soldată cu 16 morți.

Protestele, inițiate de studenți și susținute ulterior de alte categorii sociale, s-au transformat într-o mișcare amplă împotriva corupției și a modului în care funcționează instituțiile statului.

Mișcarea studențească a intrat în competiția electorală cu propria listă, reunind candidați din mai multe domenii, inclusiv profesori, experți, sportivi, agricultori și artiști.

De cealaltă parte, Aleksandar Vučić, care a demisionat în septembrie din funcția de președinte pentru a candida la funcția de prim-ministru, încearcă să obțină un nou mandat politic prin coaliția constituită în jurul Partidului Progresist Sârb (SNS).

Confruntarea electorală are loc și pe fondul preocupărilor legate de libertatea presei, corectitudinea procesului electoral și relațiile Serbiei cu Uniunea Europeană.