ANALIZĂ | Cozonacul de Paște 2026, mai scump ca niciodată. De ce plătesc românii mai mult, deși ingredientele s-au ieftinit

Analizele arată că, deși cacao, zahărul, untul, grâul sau ouăle sunt mai accesibile decât în anii anteriori, acest lucru nu se reflectă direct în prețul produselor finite. Cererea mare din perioada Paștelui și costurile indirecte mențin prețurile ridicate în cofetării.

Ingredientele s-au ieftinit, dar prețurile nu scad la raft

Potrivit unei analize realizate de compania de investiții XTB, dinamica ingredientelor este favorabilă în 2026, ceea ce ar trebui, teoretic, să ducă la prețuri mai mici pentru cozonacul de casă.

„Produse precum cacao, zahăr, unt, grâu sau ouă sunt şi mai relevante în această perioadă, pentru că sunt principalele ingrediente ale cozonacului de Paşte. După ce oamenii s-au confruntat cu valuri de inflaţie ridicată, întrebarea firească este cât va costa un cozonac în 2026? Răspunsul depinde de dinamica ingredientelor care stau la baza reţetei, anul acesta fiind una favorabilă pentru consumatori”, arată analiștii.

Spania rurală își caută vecini: acestea sunt cele trei regiuni care oferă ajutoare de până la 40.000 de euro pentru cumpărarea unei case în sate

Fast-food și Fast-charging. Parteneriat între doi giganți, mașinile electrice se vor încărca în timp ce așteaptă la drive-thru

Chiar și în aceste condiții, ieftinirile nu se simt în prețul final. Explicația ține de costurile de producție, forța de muncă, energia și, mai ales, de cererea ridicată specifică perioadei.

Diferențe mari între 2024, 2025 și 2026 în cofetării

Evoluția prețurilor din ultimii ani arată clar trendul ascendent de la an la an.

La Cofetăria Zmeur, în 2024, un cozonac clasic de un kilogram costa 90 de lei, iar un babka ajungea la 95 de lei. În 2025, prețurile creșteau semnificativ la acest producător: cozonacul clasic costa 110 lei, babka 120 lei, iar variantele mai elaborate, precum cele cu glazură de ciocolată, depășeau suma de 138 de lei.

În 2026, la începutul lunii ianuarie, producătorul a anunțat închiderea afacerii Zmeur.

O tendință oarecum similară se vede și la Alexia’s Dessert. În 2024, un cozonac tradițional costa 70 de lei, iar în 2026 a ajuns la 80 de lei. Prețul pentru babka a crescut de la 80 la 90 de lei, în timp ce cozonacul glazurat cu ciocolată a rămas la 100 de lei, însă pentru un gramaj mai mare.

Cât costă cozonacul în 2026: Fenomenul shrinkflation, tot mai prezent

În prezent, în cofetăriile din București, prețurile variază semnificativ în funcție de rețetă și gramaj.

La Cofetăria Constance, un cozonac tradițional sau însiropat de aproximativ un kilogram ajunge la 120 de lei. La Parisielle Veranda, un cozonac clasic de un kilogram costă 143 de lei, în timp ce variantele speciale pot avea prețuri diferite în funcție de ingrediente și gramaj, cum este cazul celui cu fistic, de 800 de grame.

La Ana Pan, prețurile pornesc de la 97 de lei și pot ajunge la 150 de lei, în funcție de sortiment și dimensiune. În zona premium, Pain Plaisir vinde un cozonac de 700 de grame cu 145 de lei.

În medie, pentru un cozonac simplu, clasic, de aproximativ un kilogram, românii plătesc în 2026 între 120 și 140 de lei. Variantele mai sofisticate, cu glazuri, umpluturi speciale sau însiropate, pot depăși ușor pragul de 200 de lei.

Pe lângă creșterea prețurilor, apare tot mai des și fenomenul de shrinkflation. Unele brutării și magazine vând cozonaci cu gramaje mai mici, de 300 sau 400 de grame, la prețuri apropiate de cele practicate pentru produse de un kilogram în alte cofetării.

Această practică îi afectează direct pe consumatori, care ajung să plătească mai mult raportat la cantitatea cumpărată, chiar dacă prețul afișat pare, la prima vedere, mai accesibil.

Cozonacul făcut în casă rămâne alternativa mai ieftină

În acest context, cozonacul preparat acasă devine o opțiune tot mai atractivă. Scăderea prețului ingredientelor face ca varianta homemade să fie mai accesibilă decât în anii trecuți, chiar dacă necesită timp și efort. Diferența dintre costul real al ingredientelor și prețul din cofetării explică de ce tot mai mulți români aleg să revină la rețetele tradiționale, mai ales în contextul unui Paște în care cheltuielile cresc pe toate planurile.

În final, 2026 confirmă un paradox: deși materia primă s-a ieftinit, cozonacul cumpărat este mai scump ca niciodată. Însă analizat cu atenție, acest paradox în realitate este un efect firesc al problemelor economice: explicația clară ține de contextul economic mai larg din 2026.

Chiar dacă unele materii prime s-au ieftinit, costurile totale ale producătorilor au crescut din alte direcții: majorările de TVA sau presiunea fiscală, scumpirea carburanților (în contextul tensiunilor internaționale, inclusiv din zona Golfului), dar și costurile logistice și de distribuție. La acestea se adaugă problemele interne, precum deficitul bugetar ridicat și măsurile luate pentru a-l reduce, care pun presiune directă pe mediul de afaceri.

Micii antreprenori, inclusiv cofetăriile artizanale, sunt printre cei mai afectați, pentru că resimt simultan creșterea taxelor, a utilităților și a salariilor. În aceste condiții, chiar dacă ingredientele sunt mai ieftine, prețul final al produselor, cum este cozonacul, ajunge să crească, deoarece reflectă costul total de funcționare, nu doar materia primă.