EXCLUSIV/ InSecuritate. Omul de afaceri Nawaf Salameh: România a fost scoasă dintr-o dictatură care industrializat-o cu orice preţ şi transformată într-o ţară de consum

  • Nawaf Salameh: De când m-am născut am vrut să plec. Nu aveam nevoie din punct de vedere financiar, dar mi-a plăcut să descopăr lumea şi mi-am propus când termin bacalaureatul să plec în Italia sau în America. Maică-mea nu a vrut, a insistat să vin în România cu gândul că mă întorc.
  • Nawaf Salameh: Înainte să mă apuc de chirurgie în Grecia am luat drumul către business. Înainte cu o lună de zile, era totul stabilit, pregătit, dar destinul meu a fost să fac stânga către business.
  • Nawaf Salameh: Caut în continuare, la toate arhivele lumii despre Brâncoveanu, să învăţ ce a făcut el. Multe chestii pe care le-a făcut el, eu le aplic în firmă, sunt neştiute şi mă bazez pe ele să merg mai departe. (...) Premiile Brâncoveanu merg către oameni care au făcut ceva, din toate domeniile.
35978 afișări
Imaginea articolului EXCLUSIV/ InSecuritate. Omul de afaceri Nawaf Salameh: România a fost scoasă dintr-o dictatură care industrializat-o cu orice preţ şi transformată într-o ţară de consum

EXCLUSIV/ InSecuritate. Omul de afaceri Nawaf Salameh: România a fost scoasă dintr-o dictatură care industrializat-o cu orice preţ şi transformată într-o ţară de consum

Omul de afaceri Nawaf Salameh, fondatorul şi preşedintele Fundaţiei „Alexandrion”, vorbeşte despre parcursul său personal şi profesional odată cu venirea în România, atmosfera anilor 1970-1990, căderea regimului comunist, ideologiile şi diferenţele dintre generaţii care au complicat natura conflictelor, perfecţionarea sa în domeniul apărării şi contribuţia Fundaţiei Alexandrion la  promovarea securităţii şi a valorilor.

Prezentăm principalele declaraţii ale omului de afaceri Nawaf Salameh sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Nawaf Salameh: De când m-am născut am vrut să plec. Nu aveam nevoie din punct de vedere financiar, dar mi-a plăcut să descopăr lumea şi mi-am propus când termin bacalaureatul să plec în Italia sau în America. Maică-mea nu a vrut, a insistat să vin în România cu gândul că mă întorc, ea m-a vrut înapoi. Suntem cinci fraţi, dar nu ştiu de ce mama a avut această dragoste pentru mine. Şi m-a trimis în România cu gândul că mă întorc în Siria. Sunt bucuros că m-am întors în România unde am şi business-uri, am şi prieteni, sunt în alta postură decât atunci când mi-am început viaţa aici ca student.
„Am ajuns să fac medicină dintr-o ceartă între mine şi tata”

Nawaf Salameh: Nu aveam de gând să ajung la medicină. Pur şi simplu voiam să devin regizor de film. De la o ceartă cu tata în faţa ambasadei României la Damasc am ajuns să fac medicină. El fiind mare distribuitor de medicamente se uita la mine şi vedea un farmacist. Eu care am crescut între medicamente nu am vrut cu orice preţ să fac farmacie. Şi atunci am zis că mă fac regizor. Taxa de şcolarizare era atunci 710-730 de dolari. Ţară comunistă, taxă de trei ori mai mare ca la medicină, a zis Nu. Da, nu... Eu nu aveam niciun argument să-mi susţin cauza şi atunci am zis nu fac farmacie, fac medicină. Şi aşa am ajuns să fac medicină, dintr-o ceartă între mine şi el. Am terminat facultatea, am plecat în Grecia să fac trei ani chirurgie plastică şi încă 2-3 ani în Brazilia. Înainte să mă apuc de chirurgie în Grecia am luat drumul către business. Înainte cu o lună de zile, era totul stabilit, pregătit, dar destinul meu a fost să fac stânga către business.

Nawaf Salameh: După 1990, oameni din România cu care lucram şi au preferat libertatea, doreau să-şi cumpere o maşină. Puteau cu banii ăia să-şi cumpere un apartament în Bucureşti sau două, nu. Nu cred că din 100 de oameni unii s-au gândit să profite de această şansă. Nu, au zis mă arunc în avion şi mă duc să văd lumea. Era turism peste tot şi acum tendinţa este ca românii să plece în afara ţării. Greşeala a fost că nu au profitat de schimbare, cum au profitat polonezii. Ei nu au sărit imediat, s-au gândit la business de aceea găseşti în polonia zeci de mii de firme, spre deosebire de România unde sunt câteva sute de firme care se ţin de la bugetul statului. Şi-atunci asta a fost, după părerea mea, o mare greşeală.

“A fost o prostie când au zis să dea acţiuni la toată lumea. Am făcut România mai comunistă decât era înainte”

Nawaf Salameh: După aderarea la NATO şi când ne pregăteam să intrăm în UE au apărut oameni îndrăzneţi. Până în anul 2000 eu cred că s-au afirmat doar cei care aveau pile, care aveau contacte şi au luat multe business-uri, dar habar n-aveau ce înseamnă business-ul. A fost o prostie când au zis să dea acţiuni la toată lumea, deci am făcut România mai comunistă decât era înainte. Atunci s-a bătut joc de toată industria şi noi ştim foarte bine că România a fost cea mai industrializată ţară cu forţa, unde poporul săracul a plătit cu viaţa, cu foame, cu frig pentru ca România să poată să aibă zeci de fabrici de care s-a bătut joc. Spuneau că nu sunt bune pentru că nu poţi exporta în Germania sau în America. Păi fabrica aia a fost făcută pentru Africa, nu să trimită tractoare în Italia, să concureze cu Mercedes-ul. Şi-atunci acele persoane şi-au bătut joc de acele fabrici. A zis, a, e bun terenul să construiesc ceva pe el. Acolo era o fabrică care avea piaţă externă. Erau fabrici foarte mari, trebuiau lăsate în pace şi să exporte unde îşi făceau business-ul. Au fost lichidate, executate pentru că nu erau bune pentru Germania sau pentru America, de parcă cele două pieţe băteau la uşă şi se rugau de România să le dea pompe. Aici a fost cel mai grav. Eu nu judec acele persoane. Ca preşedinte, Ceauşescu a fost un dictator cu acte în regulă, dar dacă tot a sacrificat, dacă tot oamenii au plătit, nu trebuia distrusă industria românească. Astăzi, industria poloneză este supradezvoltată pe bazele de la care a pornit. Sau în Ungaria şi Slovacia, care au industrii, au venit investiţii. După 2000 a fost şi mai rău, am mers către consum. Şi încet-încet România a fost scoasă dintr-o dictatură care vrut să o facă industrializată cu orice preţ într-o ţară în care s-a şters imediat această industrie şi transformată în ţară de consum şi oamenii să plece cu orice preţ şi să nu mai audă de România. Asta a ajuns.

„Mi-am dorit ca în sistemul militar să se înveţe partea economică pentru că este dureroasă”

Nawaf Salameh: Am vrut să fac Colegiul Naţional de Apărare pentru că, dacă se întîmplă ceva în locurile mele natale, să transmit ce am văzut în lumea asta sau să pot să învăţ despre ce e acolo. Ca şi concept, cele 6 luni de colegiu este foarte bun. E bine să pregăteşti în ţară oameni responsabili din mai multe domenii, dar trebuie lucrat ca selecţia să fie corectă, să ajungă cei care trebuie să ajungă acolo, oameni, care mâine, dacă deschid gura, să nu facă greşeli. La doctorat am pornit 47 de persoane şi am rămas singurul care l-a terminat. L-am făcut cu plăcere. Este exact ce trăim acum. Nu am prevăzut acest dezastru care a venit peste noi, dar asta a fost. Pur şi simplu am vrut acolo şi chiar domnilor la care aveam teza le-am explicat că partea economică este dureroasă. Dumneavoastră sunteţi învăţaţi cu sânge şi cu d-astea, dar economic doare mai mult. Şi la un moment dat am întrebat, domne, ce preferi un atac asupra unui cartier cu 10.000 de locuitori din care doamne fereşte jumate mor sau să bagi în faliment două fabrici şi încep oamenii să se revolte că nu mai au bani şi după aceea tot oraşul să fie contaminat? Deci este o contaminare foarte periculoasă pe partea economică. Şi-atunci mi-am dorit ca respectivii domni din sistemul militar să înveţe partea economică.

Nawaf Salameh: În 1996 -1998, tot ziceam ok, eu sunt Alexandrion, Alexandru cel Mare, dar sunt în România. Aveam nevoie de un alt Alexandru cel Mare din România, autentic. Eu care sunt mai curios de felul meu citind şi un fost coleg, angajat de-al meu, mi-a zis Ia-l pe Brâncoveanu. Şi citind istoria lui mi-am dat seama de fapt că Brâncoveanu, cu ce a făcut el, m-a salvat... În anul 1701, la rugămintea lui Brâncoveanu, Antim Ivireanul a construit o tiparniţă la Mănăstirea Snagov şi a tipărit primul liturghier în limba arabă simplă. Atunci, ca să comunici cu Biserica, trebuia să fii om de cultură. Trebuia să ştii limba greacă veche sau limba latină. (...) Când a transmis acest liturghier în limba arabă simplă toţi oamenii simpli au putut să rămână creştini. Darul pe care l-a făcut strămoşilor mei de care eu sunt mândru astăzi îl întorc înapoi. M-a fascinat atât de mult povestea asta că întorc darul înapoi. Din acest motiv l-am ales pe Brâncoveanu şi să-l duc în ţările unde el nu a putut ajunge.

Nawaf Salameh: Eu caut în continuare, la toate arhivele lumii despre Brâncoveanu, să învăţ ce a făcut el. Multe chestii pe care le-a făcut el, eu le aplic în firmă, sunt neştiute şi mă bazez pe ele să merg mai departe. (...) Premiile Brâncoveanu merg către oameni care au făcut ceva, din toate domeniile. Pe parcurs, am ajuns la 10 domenii. Întotdeauna există un cap al Bisericii. Noi am reuşit să aducem în România capii tuturor bisericilor din Orientul Mijlociu de care Brâncoveanu era îndrăgostit, inclusiv al sirienilor care vorbesc limba lui Iisus Cristos, aramaica. Şi câte un arhitect, un scriitor. Aceşti oameni şi-au sacrificat viaţa, au făcut ceva (...) Anul acesta ne întoarcem fizic după pandemie şi facem la Athenee Palace, undeva în 14-16 noiembrie, la anul o să facem în SUA, la Washington, mai facem o gală. Şi în diaspora lucrăm pentru 1 Decembrie în multe ţări pentru a sărbători Ziua Naţională cu un pahar de vinars Constantin Brâncoveanu.

“Azi există o ruptură între mediul de afaceri şi facultăţi care produc studenţi de care nu avem nevoie”

Nawaf Salameh: La dezbaterile de la Sinaia, despre care unii au spus că am copia Davos-ul, unele au fost pe educaţie. Azi există o ruptură între mediul de afaceri şi facultăţi care produc studenţi de care nu avem nevoie. Nu comunică cu noi. A fost dezbatere foarte interesantă. A mai fost o alta, unde se duce Europa, în ce fel de Europă ne aflăm noi. S-a discutat această tâmpenie, Europa cu două viteze. Iar războiul dintre Rusia şi Ucraina, a arătat că ţările din grupa VIP stau foarte prost. Noi, România şi alţii, din clasa B, stăm mult mai bine decât ei. Cred că putem, dacă lucrăm, dacă ne uităm ce au făcut strămoşii noştri, de la Brâncoveanu, Brătianu, şi punem în aplicare putem să aducem ceva nou pentru Europa. Dacă nu, vom fi iaraşi trataţi ca ţară de mâna a doua. Acest război economic a arătat că acea Europă mare, Germania, Franţa, mari puteri, sunt slabe şi noi suntem foarte puternici. Dar noi am putea fi daţi imediat la o parte dacă nu ne punem industria, tot la punct. Să vedem ce au făcut înaintaşii noştri şi să aducem înapoi. Nu trebuie nici expertiză, nici studii de fezabilitate, nimic nu ne trebuie. Ne întoarcem şi vedem ce a fost ca să punem înapoi.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici