Primul contact cu o civilizație extraterestră ar putea fi „zgomotos”. Iată de ce

Există scenariul invaziei unei specii războinice, cel al unei civilizații extrem de evoluate care încearcă să comunice cu o specie primitivă, cel al extratereștrilor binevoitori care vin să ne salveze de noi înșine și, desigur, varianta mai bizară a ființelor care răpesc oameni pentru experimente medicale, scrie sciencealert.com.

Totuși, potrivit unor idei și cercetări recente, este foarte puțin probabil ca primul contact real să arate astfel. Nu doar pentru că aceste scenarii sunt nerealiste, ci și din cauza motivațiilor pe care le-ar putea avea o altă specie pentru a ne contacta și a modului în care acest lucru ar influența semnalul observabil prin care și-ar anunța existența.

Un nou articol științific, intitulat „Ipoteza eschatiană”, semnat de David Kipping, urmează să apară în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Concertele Metallica și Iron Maiden de pe Arena Națională ar putea fi anulate. LPF invocă legea și amenință cu instanța

Misterul „Stelei din Betleem”: Ce fenomen ceresc din decembrie amintește de simbolul care i-ar fi îndrumat pe magi?

Kipping este bine cunoscut în domeniul astronomiei, fiind directorul Cool Worlds Lab de la Universitatea Columbia. El este și gazda unui canal popular de YouTube, Cool Worlds, axat pe exoplanete aflate pe orbite largi, dar care abordează și subiecte precum tehnosemnăturile și inteligențele extraterestre.

În arhiva NASA există peste 6.000 de exoplanete

În noul studiu, Kipping explică faptul că prima detectare a unui obiect astrofizic nu este, de regulă, reprezentativă pentru întreaga categorie din care face parte. În schimb, tindem să descoperim mai întâi obiectele cu semnale observaționale foarte puternice, din cauza metodelor noastre de detecție și a limitărilor acestora. Istoria astronomiei este plină de astfel de exemple.

Istoria descoperirii exoplanetelor ilustrează perfect acest fenomen. Primele exoplanete au fost descoperite la începutul anilor ’90, orbitând în jurul unor pulsari. Astăzi știm însă că acestea nu erau deloc reprezentative.

În arhiva NASA care cuprinde peste 6.000 de exoplanete, mai puțin de 10 au fost descoperite în jurul pulsarilor. Ele au fost detectate deoarece pulsarii sunt ca niște faruri cosmice cu o regularitate extrem de precisă, iar planetele aflate pe orbită modificau vizibil acest ritm. Descoperirea lor nu are legătură cu cât de comune sunt aceste tipuri de planete.

De ce pot fi observate cu ușurința supernovele

Același lucru este valabil și pentru stelele pe care le vedem cu ochiul liber.

În funcție de condiții, putem vedea aproximativ 2.500 de stele pe cerul nopții. Aproximativ o treime dintre ele sunt stele gigant evoluate. Însă, în realitate, nicidecum o treime dintre toate stelele din Univers nu sunt giganți; ele par numeroase doar pentru că semnalul lor observațional este foarte puternic.

Această selecție impusă de capacitățile noastre de observație face ca ele să iasă în evidență, în timp ce cea mai apropiată stea de noi este invizibilă cu ochiul liber, deoarece este o pitică roșie, un tip de stea extrem de comun.

Kipping extinde acest fenomen și la ideea de prim contact.

„Dacă istoria este un ghid, atunci este posibil ca primele semnături ale inteligenței extraterestre să fie, la rândul lor, exemple extrem de atipice, «zgomotoase», ale unei clase mult mai largi”, scrie el.

Kipping face o analogie cu supernovele. Acestea sunt extrem de luminoase și ușor de observat tocmai pentru că se află într-o fază de distrugere.

Ipoteza eschatiană

„Pornind de aici, propunem Ipoteza eschatiană: primul caz confirmat de detectare a unei civilizații tehnologice extraterestre este cel mai probabil un exemplu atipic, unul neobișnuit de «zgomotos», care produce o tehnosemnătură extrem de puternică și care se află, posibil, într-o fază tranzitorie, instabilă sau chiar terminală.”

Termenul „eschatian” provine din eshatologie, ramura religiilor care se ocupă de moarte, judecată și sfârșitul omenirii.

Semnalele „zgomotoase” descrise de această ipoteză ar putea fi un produs secundar al unei civilizații aflate în declin. Unii oameni de știință au sugerat că civilizația umană devine instabilă din cauza schimbărilor climatice și că încălzirea globală, creșterea concentrației de carbon din atmosferă și alți poluanți chimici ar putea fi percepuți de inteligențe extraterestre drept tehnosemnătura clară a unei civilizații aflate în declin.

Sau, alternativ, aceste semnale ar putea fi un strigăt de ajutor intenționat, imposibil de ignorat.

Într-un videoclip de pe YouTube, Kipping se întreabă dacă celebrul semnal Wow!, detectat în 1977, ar fi putut fi un astfel de strigăt extrem de puternic al unei civilizații aflate în pragul propriului sfârșit.

Ipoteza eschatiană are implicații importante asupra modului în care căutăm și interpretăm fenomenele din cosmos, în special tehnosemnăturile. Cel mai probabil, vom detecta semnale puternice, care nu sunt reprezentative pentru populația generală de inteligențe extraterestre, dacă aceasta există.

„În termeni practici, Ipoteza eschatiană sugerează că studiile de mare amploare, cu monitorizare frecventă, optimizate pentru fenomene tranzitorii generale, ne-ar putea oferi cea mai bună șansă de a detecta astfel de civilizații zgomotoase și de scurtă durată”, scrie Kipping.

Cerul, monitorizat constant

El afirmă că ne apropiem de un moment în care cerul este supravegheat aproape continuu în timp real. Observatoare precum Vera Rubin Observatory și Sloan Digital Sky Survey monitorizează constant cerul pentru a identifica schimbări.

Acest tip de observație este mai potrivit pentru detectarea semnalelor atipice, care au cele mai mari șanse să reprezinte primul indiciu al existenței unei inteligențe extraterestre.

„În loc să vizeze tehnosemnături definite foarte strict, strategiile de căutare eschatiene ar prioritiza anomalii largi și neobișnuite, fie în flux, spectru sau mișcare aparentă, a căror luminozitate și durată sunt greu de explicat prin fenomene astrofizice cunoscute”, explică el.

„Prin urmare, eforturile de detectare a anomaliilor, fără ipoteze prestabilite, reprezintă o direcție recomandată pentru viitor”, concluzionează Kipping.

Există multe motive pentru care primul contact al omenirii cu o altă civilizație nu va avea forma unor nave uriașe de invazie deasupra orașelor noastre, a unor ființe evoluate care vin să ne salveze sau a unor extratereștri excentrici care răpesc oameni. Acestea sunt idei spectaculoase de science-fiction, menite să capteze atenția prin dramatism excesiv, chiar dacă sunt distractive.

Cel mai probabil, primul semn va fi un semnal extrem de puternic și profund atipic, venit dintr-un colț îndepărtat al cosmosului.

„Istoria descoperirilor astronomice arată că multe dintre cele mai ușor de detectat fenomene, în special primele descoperiri, nu sunt membri tipici ai clasei lor, ci cazuri rare și extreme, cu semnături observaționale disproporționat de mari”, scrie Kipping.