Procurorul general al României, Cristina Chiriac, poziție în cazul procurorului care-l anchetează pe avocatul Mihai Rapcea: „fără atacuri la persoană”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Cristina Chiriac: „abordarea nu servește interesului public, poate afecta încrederea cetățenilor în independența justiției”

În ultimele zile, în spațiul public, au fost formulate o serie de afirmații și acuzații referitoare la modul în care un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și-a exercitat atribuțiile profesionale. Având în vedere interesul public pe care acest subiect îl suscită, precum și necesitatea unei informări corecte a opiniei publice, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna Cristina Chiric, apreciază că fiind necesară formularea unor precizări privind cadrul legal în care se desfășoară activitatea procurorilor și principiile care guvernează exercitarea atribuțiilor acestora.

” Respect dreptul oricărei persoane de a critica activitatea autorităților publice și consider că dezbaterea publică este un element indispensabil al unei societăți democratice. În același timp, independența procurorilor reprezintă o valoare constituțională care trebuie protejată cu aceeași fermitate. În exercitarea atribuțiilor lor, procurorii au obligația de a aplica legea cu imparțialitate și bună-credință, fără influențe sau presiuni de orice natură. Activitatea lor este supusă controlului și verificărilor prevăzute de lege, iar eventualele erori sau încălcări sunt analizate exclusiv prin mecanismele instituționale competente.

Procurorul general al României respinge legea salarizării promovată de Bolojan. De ce Cristina Chiriac spune că proiectul „aduce grave atingeri statutului procurorului”

Marius Voineag, o nouă funcție în Parchetul General, la cererea procurorului general al României, Cristina Chiriac. Fosta șefă a DIICOT iese la pensie

Nu putem accepta ca reputația profesională a unui procuror să fie afectată prin atribuirea unor intenții sau conduite care nu au fost constatate de autoritățile competente ori prin afirmații care depășesc limitele criticii obiective și se transformă în atacuri la persoană. O astfel de abordare nu servește interesului public și poate afecta încrederea cetățenilor în independența justiției.

În calitate de Procuror General, am obligația de a apăra independența tuturor procurorilor din România, indiferent de nivelul la care își desfășoară activitatea și indiferent de natura cauzelor pe care le instrumentează. Această obligație nu înseamnă apărarea unei soluții sau a unei opinii juridice, ci apărarea principiului potrivit căruia fiecare procuror trebuie să își poată exercita atribuțiile exclusiv în baza legii, fără teama unor presiuni sau campanii de discreditare.

Ministerul Public va continua să susțină o justiție exercitată cu profesionalism, responsabilitate și respect pentru drepturile și libertățile fundamentale, dar și cu respect pentru independența magistraților, fără de care statul de drept nu poate funcționa.
Într-o democrație consolidată, critica este legitimă, însă ea trebuie să rămână în limitele bunei-credințe și ale respectului față de instituțiile fundamentale ale statului”, arată Parchetul General.

Procurorul Mircea-Bogdan Rocsin de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București l-a pus sub control judiciar pe avocatul Mihai Rapcea:

Joi, 25.06.2026, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au pus în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară la adresele unui suspect – persoană fizică, având calitatea de avocat, situate pe raza municipiului București, într-un dosar având ca obiect trei infracțiuni, respectiv :

• distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe, prin intermediul unui sistem informatic; promovarea, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
• În urma administrării probatoriului, a rezultat următoarea situație de fapt: La data de 16.01.2026, suspectul R.M., în vârstă de 51 de ani, având calitatea de avocat, a procedat la distribuirea și punerea la dispoziția publicului prin intermediul rețelei de socializare ,,Facebook” a unei înregistrări audio-video realizate la data de 15.01.2026, în curtea Ateneului Român, material în cuprinsul căruia o altă persoană fizică executa în mod explicit salutul specific Mișcării Legionare, prin ridicarea brațului drept la un unghi de 45 de grade cu degetele lipite în fața unui dispozitiv artizanal dotat cu chipul poetului Mihai Eminescu, aparat care, prin intermediul unui senzor de mișcare, răspundea în mod simetric acestui gest prin ridicarea automată a propriului braț mecanic, tot la un unghi de 45 de grade peste linia orizontului, activitate de natură să promoveze și să propage în spațiul virtual simboluri, gesturi și mesaje cu caracter neolegionar și fascist.
• De asemenea, la data de 02.04.2026, prin intermediul mai multor rețele de socializare, suspectul R.M. a promovat în public cultul unor persoane vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de crime de război, prin elogierea directă și prezentarea acestor persoane drept repere valorice și victime ale unor epurări ideologice și a realizat și publicat pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook o înregistrare video prin intermediul căreia a promovat în public, în mod direct, ura pe motive etnice și idei, concepții ori doctrine specifice naționalismului extremist, îndreptate împotriva comunității evreiești.
• Totodată, la data de 20 mai 2024, suspectul R.M a preluat, publicat și diseminat în mediul online, pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook, un paragraf și un aforism extras dintr-o lucrare scrisă în anul 1933 de Corneliu Zelea Codreanu, promovând astfel, în public, idei, concepții și doctrine legionare și fasciste.

Cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare și a accesului la un sistem informatic au fost ridicate probe constând în publicații, obiecte cu semnificație simbolică și înscrisuri care reflectă afinități față de ideologia legionară. Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din data 25.06.2026, a fost dispusă față de suspect măsura preventivă a reținerii, pe o durată de 24 de ore”, a arătat PCAB.

Ulterior, atât avocata Sabina Hîncean – soția lui Mihai Rapcea, cât și reprezentanți ai Bisericii au criticat modul de acțiune al procurorului care i-ar fi cerut socoteală lui Mihai Rapcea în legătură cu deținerea în casă a unei icoane cu Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu.