Reacții negative la intrarea în vigoare a noilor norme UE privind publicitatea politică

Activștii susțin că legea va provoca o pierdere dăunătoare de informații, după ce a determinat companii precum Google, Meta și Microsoft să blocheze publicitatea politică. Politicienii de ambele părți ale spectrului politic au afirmat că acest lucru ar putea fi în detrimentul dezbaterii democratice.

Comisia a declarat că este conștientă de preocupările serioase și continuă discuțiile cu marile companii de tehnologie pentru a atenua impactul neintenționat. În centrul eforturilor UE se află încercarea de a reduce manipularea politică și interferența străină în timpul alegerilor, potrivit Politico.

Noua lege privind transparența și țintirea publicității politice, care a intrat în vigoare vineri, introduce noi restricții și cerințe de transparență pentru reclamele politice plătite. De la adoptarea legii, Google, Meta și Microsoft au decis să nu mai afișeze deloc reclame politice în UE.

„Partidele mai mici, mai noi și candidații independenți vor pierde un canal accesibil pentru a ajunge la alegători, în timp ce conturile mari, cu mulți urmăritori, rămân în mare parte neafectate”, a declarat Veronika Cifrová Ostrihoňová, deputată liberală slovacă în Parlamentul European.

UE investighează două platforme și două magazine de aplicații cu privire la respectarea reglementărilor digitale menite să protejeze minorii

Premierul Georgiei impune măsuri severe participanților la demonstrațiile din Tbilisi și acuză UE de amestec în politica țării

„Această schimbare riscă să limiteze numărul celor care pot fi auziți și îngreunează campania electorală pentru noii veniți”.

Ea a afirmat că, prin eliminarea publicității politice, platformele „aleg calea cea mai ușoară”, ceea ce ea consideră a fi „un semnal îngrijorător” al refuzului companiilor de tehnologie de a căuta compromisuri cu factorii de decizie.

Printre cerințe, legea impune platformelor să furnizeze informații despre alegerile, referendumul sau procesul legislativ la care se referă reclama, cât a costat și detalii despre tehnicile de targetare utilizate.

Definiția publicității politice este prea largă

În anunțarea deciziilor lor, Google a afirmat că definiția publicității politice este prea largă, în timp ce Meta a criticat restricțiile privind reclamele targetate, care ignoră „beneficiile [reclamelor personalizate] pentru agenții de publicitate și persoanele pe care doresc să le atingă”.

Piotr Müller, membru polonez de extremă dreapta al Parlamentului European, a declarat că regulile sunt un exemplu de reglementare excesivă scăpată de sub control. „Piața politică va fi consolidată, partidele mari și cunoscute având resursele necesare pentru a îndeplini noile cerințe. Acest lucru subminează pluralismul și libertatea dezbaterii publice”, a afirmat el.

Alții consideră că această restricție va avantaja politicienii marginali cu opinii mai extreme, în detrimentul celor cu mesaje moderate.

„Nu poți obține 50 de milioane de vizualizări pentru videoclipuri plictisitoare despre politică. Dacă politicienii tăi nu sunt populari pe rețelele sociale, cred că acest lucru îi dezavantajează acum”, a declarat Sam Jeffers, director executiv și cofondator al WhoTargetsMe, o organizație non-profit care urmărește campaniile online.

Jeffers a adăugat că cercetătorii riscă să piardă accesul la istoria politică, deoarece pierd vizibilitatea asupra datelor din reclame. „Șapte ani de date istorice au dispărut” din biblioteca de publicitate politică a Google, a spus el, deoarece aceasta nu mai include UE ca regiune acceptată.

Google a răspuns că reclamele care anterior ar fi fost afișate în baza sa de date dedicată transparenței reclamelor politice din UE vor rămâne disponibile publicului pe paginile sale principale de publicitate, sub rezerva politicilor de păstrare.

Se cere reconsiderarea deciziilor

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert, a apărat legea, subliniind într-un comentariu la acest articol că „nu interzice publicitatea politică”.

Lammert a afirmat că Google și Meta sunt „companii private și că deciziile comerciale privind serviciile și produsele pe care aleg să le ofere le aparțin”, dar că Comisia este conștientă de preocupările serioase ale societății civile cu privire la impactul acestora.

Un grup de organizații ale societății civile au adresat scrisori deschise Meta și Google, solicitând companiilor să își reconsidere deciziile de a bloca reclamele politice în UE.

Lammert, reprezentantul Comisiei, a declarat că se află în contact cu părțile interesate și guvernele naționale pentru a „evalua impactul posibil al deciziei comerciale a Meta” și că va continua discuțiile cu ambele companii pe această temă. De asemenea, va organiza discuții în 2026 pentru a „învăța din experiențele de la acel moment și a trage concluziile necesare”.

Pentru unii, această agitație este o distragere a atenției nedorită, în contextul în care UE se confruntă cu aplicarea altor reglementări – în special Legea privind serviciile digitale, care reglementează conținutul platformelor de socializare și include deja cerințe privind transparența publicității.

Comisia ar trebui să se concentreze pe combaterea „algoritmilor toxici care promovează propaganda în detrimentul faptelor” și bombardează utilizatorii cu „conținut scandalos” în loc de „informațiile pe care aceștia le doresc cu adevărat”, a declarat Alexandra Geese, deputată germană din partea Verzilor.