Prima pagină » Știrile zilei » România, dată exemplu negativ de premierul Ungariei: „Așa se întâmplă când guvernele nu opresc corupția și furtul ani la rând”

România, dată exemplu negativ de premierul Ungariei: „Așa se întâmplă când guvernele nu opresc corupția și furtul ani la rând”

România a fost prezentată drept un exemplu negativ de noul premier al Ungariei, Péter Magyar, care a avertizat că deficitele bugetare scăpate de sub control, corupția și risipa banilor publici pot împinge o țară într-o criză financiară. Declarația a fost făcută în Parlamentul de la Budapesta, în timpul prezentării bugetului pentru 2027, prin care noul guvern ungar promite o reducere spectaculoasă a deficitului.
România, dată exemplu negativ de premierul Ungariei: „Așa se întâmplă când guvernele nu opresc corupția și furtul ani la rând”
Péter Magyar, prim-ministrul Ungariei/Mediafax Foto

Premierul ungar Péter Magyar a invocat explicit România și Franța pentru a explica de ce Ungaria trebuie să își reducă urgent cheltuielile și să combată corupția.

„Trebuie doar să privim în jurul nostru, în Europa, pentru a înțelege amploarea acestei provocări și ce este în joc”, a declarat Magyar în discursul susținut în fața Parlamentului de la Budapesta, potrivit Reuters.

„Exemplele Franței și României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a afirmat premierul Ungariei.

Declarația reprezintă o critică directă la adresa modului în care România și-a administrat finanțele publice în ultimii ani și vine într-un moment în care Bucureștiul încearcă să își stabilizeze situația bugetară după o lungă perioadă de instabilitate politică.

România, cu un deficit mai mare decât ținta anunțată de Ungaria

România continuă să înregistreze unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană.

Potrivit prognozei Comisiei Europene din mai 2026, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 6,2% din PIB în acest an, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.

Pentru 2027, Comisia estimează un deficit de 5,8% din PIB, semnificativ peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale europene.

În schimb, guvernul de la Budapesta și-a stabilit drept obiectiv reducerea deficitului Ungariei de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Analiștii consultați de Reuters estimaseră anterior un deficit de 5,3% pentru anul viitor.

Noul premier al Ungariei promite să reducă deficitul fără să renunțe la creșterile de pensii și salarii

Planul prezentat de Péter Magyar este unul ambițios. Guvernul său intenționează să reducă puternic deficitul și, în același timp, să introducă noi cheltuieli sociale de peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari.

Bugetul pentru 2027 include majorări ale pensiilor în valoare totală de 449 de miliarde de forinți, creșteri salariale pentru angajații din sectorul public de 677 de miliarde de forinți, dublarea alocațiilor familiale și reduceri de taxe pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.

Pentru finanțarea acestora, Magyar propune introducerea unui impozit pe avere, majorarea taxelor pentru companiile energetice și creșterea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu cifre de afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro.

Premierul susține că reducerea corupției și a cheltuielilor excesive din sectorul public ar putea aduce economii echivalente cu 1,5% din PIB.

De asemenea, eliminarea unor cheltuieli electorale și măsuri temporare introduse de fostul guvern condus de Viktor Orbán ar urma să îmbunătățească soldul bugetar cu încă 1,4 puncte procentuale.

În total, Magyar estimează o îmbunătățire a balanței fiscale cu aproximativ patru puncte procentuale, dintre care 2,6 puncte vor fi folosite pentru reducerea deficitului, iar restul pentru îndeplinirea promisiunilor electorale.

Ungaria vrea să adopte euro

Reducerea deficitului reprezintă o componentă esențială a obiectivului noului guvern de la Budapesta de a pregăti Ungaria pentru adoptarea monedei euro.

Executivul ungar urmărește coborârea deficitului sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, în timp ce analiștii consideră că aderarea la zona euro ar putea deveni posibilă în 2032 sau 2033.

Anunțul privind noua țintă bugetară a determinat aprecierea forintului, moneda Ungariei atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni în raport cu euro.

Totuși, piețele financiare așteaptă să vadă dacă promisiunile vor fi puse în practică.

„Ținta de deficit de 4,9% pare ceva mai bună decât așteptările pieței înaintea anunțului, deși întrebarea esențială este acum dacă va putea fi realizată”, a declarat Yvette Babb, administrator de fonduri la William Blair, pentru Reuters.

 

Recomandarea video