Verificarea căilor respiratorii înainte de resuscitarea cardiopulmonară la sportivi poate crește riscul de deces

Este o secvență simplă de salvare a vieții, predată în multe cursuri de prim ajutor: când cineva leșină, se verifică mai întâi căile respiratorii, apoi respirația și, în final, circulația, înainte de a începe compresiile toracice, dacă este necesar.

Însă experții au avertizat că această abordare a resuscitării cardiopulmonare ar putea crește riscul de deces pentru sportivii care suferă un stop cardiac.

Cercetătorii din Israel spun că accentul pus pe eliberarea căilor respiratorii și, în special, convingerea eronată că este posibil să înghiți limba, duce la întârzieri în începerea resuscitării cardiopulmonare în astfel de cazuri, potrivit The Guardian.

„Prima reacție ar trebui să fie inițierea imediată a compresiilor toracice”, a spus dr. Dana Viskin, de la Universitatea din Tel Aviv.

Viskin a spus că limba este fixată în gură de diferiți mușchi și ligamente, ceea ce face imposibilă înghițirea, deși a menționat că paralizia sau relaxarea totală a mușchiului principal al limbii ar putea obstrucționa căile respiratorii și duce la sufocare.

IGSU a suplimentat numărul de pompieri care intervin în zonele inundate din Suceava

Semnale că România poate reveni în Programul Visa Waiver la finalul anului. Reacție Oana Țoiu

Dar Viskin a spus că concentrarea inițială asupra căilor respiratorii atunci când se răspunde la evenimente de stop cardiac la sportivi este problematică.

„O reacție rapidă – în special compresiile toracice și defibrilarea timpurie – este esențială. Timpul petrecut verificând căile respiratorii sau încercând să prevină „înghițirea limbii” nu face decât să întârzie tratamentul care poate salva viața”, a spus ea.

Acțiuni „inadecvate”

În revista Canadian Journal of Cardiology, Viskin și colegii săi au identificat imagini online din 45 de cazuri între 1990 și 2024 în care sportivii au leșinat în timpul competițiilor sau antrenamentelor și au fost supuși încercărilor de resuscitare. Prima acțiune întreprinsă de alte persoane a fost vizibilă în 38 dintre cazuri.

Treizeci dintre sportivi au suferit un stop cardiac. În 27 dintre aceste cazuri, prima reacție a implicat acțiuni „inadecvate”, cum ar fi prevenirea înghițirii limbii prin forțarea deschiderii gurii sportivului, înainte de a începe resuscitarea cardiopulmonară. Acesta a fost cazul când danezul Christian Eriksen s-a prăbușit pe teren în timpul meciului Euro 2020 împotriva Finlandei în 2021.

Cercetătorii au afirmat că, în 18 dintre aceste 27 de cazuri, se știe că sportivul a decedat ulterior sau a rămas în stare vegetativă. Niciunul dintre cei trei sportivi care au primit resuscitare cardiopulmonară ca primă măsură nu a avut astfel de rezultate.

„Numărul redus de cazuri în care nu s-a încercat prevenirea „înghițirii limbii” limitează capacitatea de a face comparații statistice solide în ceea ce privește rezultatele, cum ar fi leziunile cerebrale”, a afirmat Viskin. „Cu toate acestea, există o consistență izbitoare a răspunsului inițial incorect în majoritatea cazurilor, iar acest lucru în sine este o constatare importantă”.

Cercetătorii au studiat, de asemenea, articole de știri cu vizibilitate ridicată despre aceste cazuri, constatând că multe dintre ele foloseau termenul „înghițirea limbii” și adesea lăudau acțiunile de prevenire a acesteia.

„Acest lucru este important, deoarece astfel de rapoarte au un număr enorm de vizualizări”, au scris autorii.

Mitul înghițirii limbii

Echipa a sugerat că mitul înghițirii limbii pare să fie răspândit și ar fi putut fi promovat în mod neintenționat de secvența – aeriene, respirație, circulație (A-B-C) – pentru resuscitarea cardiopulmonară de bază. Ei au spus că aceste etape au fost, de fapt, reordonate în C-A-B în ghidurile de resuscitare cardiopulmonară ale American Heart Association din 2010.

Un purtător de cuvânt al Colegiului Paramedicilor a declarat că sfatul său pentru membrii publicului care asistă la un posibil stop cardiac este să urmeze îndrumările Consiliului de Resuscitare din Marea Britanie pentru resuscitarea cardiopulmonară, începând compresiile toracice și sunând la 999 dacă cineva a leșinat, nu răspunde și nu respiră sau respiră zgomotos.

„Compresiile toracice timpurii sunt recunoscute ca fiind de o importanță crucială în salvarea persoanelor care suferă un stop cardiac și de aceea paramedicii nu vor întârzia compresiile toracice”, au spus ei. „Când profesioniști și respondenți instruiți gestionează pacienții care suferă un stop cardiac brusc, compresiile toracice vor fi prioritare, în timp ce un alt profesionist gestionează căile respiratorii”.