Mărginimea Sibiului

Referendum la Rășinari. Războiul politic local riscă să compromită un proiect comunitar. România ar putea deveni un jucător european important în industria magneziului printr-un proiect de până la 425 de milioane de euro

O carieră de aproximativ 7 hectare la Rășinari și o uzină de procesare, al cărei amplasament urmează a fi stabilit. Cele două investiții ar putea genera peste 100 de locuri de muncă directe, iar România ar deveni jucător european în industria magneziului. Deși miza locală ar fi modernizarea comunei și locuri de muncă, rășinărenii se împotrivesc, iar scandalul din jurul proiectului a devenit unul politic. Pe 8 noiembrie, locuitorii comunei sunt chemați la vot. Va fi sau nu România jucător european important în această industrie? Totul ține de rezultatul referendumului programat în mai puțin de două săptămâni.

Regretata interpretă de folclor Lucreția Ciobanu revine în dialog cu publicul prin AI

Un proiect inedit îmbină folclorul românesc cu tehnologia: un chatbot dedicat Lucreției Ciobanu va fi lansat sâmbătă, la Ocna Sibiului, în județul Sibiu, în cadrul manifestărilor care omagiază memoria celebrei interprete, care a rămas în memoria românilor ca „Doamna Munților”.

Cum poate transforma capitalul românesc resursele din Mărginimea Sibiului în securitate economică. Detaliile proiectului care ar asigura magneziu românesc pentru industriile viitorului

Europa este vulnerabilă la importuri externe și crize de materii prime pentru materiale esențiale tranziției verzi. Totuși, un proiect integrat de la Rășinari poate demonstra că România poate fi capabilă să treacă de la statutul de simplu furnizor la cel de producător de valoare adăugată. Cu o investiție de 400 de milioane de euro și capital 100% românesc, proiectul redefinește standardele de green mining și independență economică, pe baze strict pragmatice.

Povestea cusătoresei din Mărginimea Sibiului care a vândut straie populare în America și Japonia

Maria Ciucă, cunoscută de sibieni drept „'Oara lu’ Pușcășel” din Poiana Sibiului, are titlul de „tezaur uman viu”, iar cusăturile pe care ea le aplică pe straiele populare sunt atât de îndrăgite încât au ajuns chiar și în Japonia sau America.