Internetul: prieten sau duşman al bunăstării noastre?

Un studiu recent, care a implicat peste 2 milioane de persoane din 168 de ţări, sugerează o corelaţie pozitivă între accesul la internet şi o satisfacţie mai mare în viaţă, potrivit New Scientist. Această concluzie contestă preocupările prevalente privind efectele dăunătoare ale utilizării smartphone-urilor asupra sănătăţii mintale. În timp ce temerile legate de timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor reflectă anxietăţi anterioare legate de televiziune sau jocuri pe calculator, adoptarea pe scară largă a smartphone-urilor prezintă un fenomen social mai profund, care coincide cu problemele crescânde de sănătate mintală în rândul tinerilor, în special la fetele adolescente.

Spre deosebire de studiile anterioare, axate în principal pe populaţiile occidentale, cercetătorii Andrew Przybylski de la Universitatea Oxford, UK, şi Matti Vuorre de la Universitatea Tilburg, Ţările de Jos, s-au bazat pe date din cadrul sondajului Gallop World. Analizând răspunsurile a peste 2 milioane de participanţi din diverse ţări între 2006 şi 2021, studiul a investigat opt indicatori de bunăstare, inclusiv satisfacţia în viaţă şi experienţele pozitive sau negative, alături de informaţii demografice.

Cu toate că au ajustat analizele pentru nivelurile de venit şi educaţie, majoritatea rezultatelor au indicat o asociere favorabilă între accesul la internet şi îmbunătăţirea bunăstării. În timp ce studiul nu a putut stabili cauzalitatea, Przybylski sugerează că utilizarea internetului ar putea facilita conexiunile sociale şi oportunităţile de muncă, prezentând-o ca pe o "tehnologie socială".

Cu toate acestea, studiul nu reuşeşte să rezolve dezbaterile în curs despre daunele potenţiale ale reţelelor sociale, în special în rândul tinerilor. Intervalul de vârstă al sondajului Gallop (15-99 ani) ar putea masca impactul specific al vârstei, iar întrebările simple despre durata utilizării internetului ridică îngrijorări cu privire la adâncimea studiului. În plus, preocupările persistă cu privire la rolul reţelelor sociale în facilitarea bullying-ului, promovarea unor imagini corporale nerealiste sau în permiterea radicalizării, în special în rândul populaţiilor vulnerabile.

În esenţă, deşi studiul evidenţiază beneficiile potenţiale ale accesului la internet, în special în regiunile cu acces limitat sau deficitar la internet, nu oferă îndrumări definitive cu privire la abordarea preocupărilor specifice legate de utilizarea excesivă sau impactul asupra grupurilor vulnerabile. Cu toate acestea, subliniază necesitatea cercetării atente pentru a înţelege mai bine interacţiunea complexă dintre accesul la internet, utilizarea reţelelor sociale şi bunăstarea individuală la nivel global.