„Mâna lui Dumnezeu" fantomatică din Calea Lactee, surprinsă de astronomi

Camera pentru energie întunecată a surprins o imagine uimitoare a „Mâinii lui Dumnezeu", o structură cosmică aflată la 1.300 de ani-lumină de Pământ, în constelaţia Puppis.

Camera este montată pe telescopul de 4 metri Víctor M. Blanco de la Observatorul interamerican Cerro Tololo din Chile, anunţă CNN.

Globulele cometare sunt un tip de globule Bok sau nebuloase întunecate. Aceşti nori cosmici izolaţi sunt plini de gaz şi praf dens, care sunt înconjuraţi de material fierbinte şi energetic. Globulele cometare sunt unice, deoarece au cozi lungi, precum cele observate pe comete.

Astronomii încă nu ştiu cum ajung globulele cometare să existe în structuri atât de distincte.

Noua imagine asemănătoare unei mâini prezintă CG 4, unul dintre multele globule cometare găsite în galaxia Calea Lactee. Norul răsucit pare să se îndrepte spre o galaxie spirală cunoscută sub numele de ESO 257-19 (PGC 21338). Dar galaxia se află la peste 100 de milioane de ani lumină distanţă de globulul cometar.

CG 4 are un cap principal format din praf, care seamănă cu o mână, ce măsoară 1,5 ani-lumină în diametru, şi are o coadă lungă care se întinde pe 8 ani-lumină.

Astronomii au descoperit pentru prima dată globulele cometare din întâmplare în 1976, în timp ce priveau imagini captate de telescopul Schmidt din Marea Britanie, în Australia. Aceste fenomene cosmice sunt greu de observat deoarece sunt incredibil de slabe, iar cozile globulelor sunt de obicei blocate de praful stelar.

Dar Dark Energy Camera dispune de un filtru special care poate detecta strălucirea roşie incredibil de slabă emisă de hidrogenul ionizat, prezent în marginea exterioară şi în capul CG 4. Hidrogenul produce o astfel de strălucire roşie revelatoare doar după ce este lovit de radiaţiile emise de stelele masive şi fierbinţi din apropiere.

Globulele cometare pot fi găsite în toată galaxia, dar cele mai multe se află în Nebuloasa Gum, un nor de gaz incandescent despre care se crede că ar fi rămăşiţele unei explozii stelare de acum aproximativ 1 milion de ani, care se extinde lent. Se crede că Nebuloasa Gum conţine 31 de globule cometare, pe lângă CG 4.

Astronomii cred că există câteva moduri în care globulele ar putea să-şi formeze formele lor distinctive, asemănătoare cu cele ale cometelor.

Globulele ar fi putut fi cândva nebuloase de formă rotundă, cum ar fi emblematica Nebuloasă inelară, care au fost distruse în timp.

Dar fenomenele cosmice pot fi, de asemenea, rezultatul vântului şi radiaţiilor eliberate de stelele masive şi fierbinţi din apropiere.

Astronomii cred că stelele ar putea fi cauza de bază, deoarece toate globulele cometare găsite în Nebuloasa Gum au cozi îndreptate în direcţia opusă centrului nebuloasei. Iar în centrul nebuloasei se află rămăşiţa supernovei, precum şi un pulsar, sau o stea neutronică care se roteşte rapid şi care s-a format atunci când o stea mult mai mare s-a prăbuşit şi a explodat.