BIOGRAFIE: Liberalul Puiu Haşotti, parlamentar din 1996, nominalizat ca ministru al Culturii

Liberalul Puiu Haşotti, nominalizat ca ministru al Culturii în locul lui Mircea Diaconu, este doctor în ştiinţe istorice, membru PNL din 1990 şi parlamentar din 1996, iar după ce a lucrat ca muzeograf şi cercetător, el este în prezent conferenţiar la Universitatea Ovidius Constanţa.

Puiu Haşotti (Imagine: Bogdan Stamatin/Mediafax Foto)

Puiu Haşotti este născut pe 14 iunie 1953, la Constanţa, şi a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti în 1976. Şi-a luat doctoratul în ştiinţe istorice în 1995. Cu un an înainte a fost bursier Fulbright la San Francisco State University, numele bursei fiind scris "Fullbricht" sau "Fubright" în mai multe variante ale CV-ului său postate online, fapt care a atras atenţia presei, de la nominalizarea sa pentru funcţia de ministru al Culturii.

În ceea ce priveşte experienţa sa profesională, Haşotti a lucrat ca muzeograf, muzeograf principal şi cercetător principal (1976 - 1996), a fost consilier la Inspectoratul Judeţean pentru Cultură Constanţa (1990 - 1995), lector universitar la Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de Istorie (1990 - 1996), şi ulterior conferenţiar universitar în aceeaşi instituţie, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.

A intrat în Partidul Naţional Liberal (PNL) în ianuarie 1990, ocupând pe rând funcţiile de preşedinte al Organizaţiei Municipale Constanţa a PNL, preşedinte al Filialei Judeţene Constanţa a PNL, membru în Biroul Politic al PNL şi vicepreşedinte al PNL.

Haşotti a fost ales deputat în 1996, în primul mandat fiind secretarul Comisiei de Cultură şi membru în Comisia pentru Integrare Europeană, dar şi lider al grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor, iar la cel de-al doilea - membru în Comisia de Politică Externă şi în Comisia pentru Integrare Europeană, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (2002 - 2004) şi membru al Convenţiei pentru Viitorul Europei (2002 - 2003).

A intrat în Senat în 2004, fiind membru al Comisiei pentru drepturile omului şi membru în Adunarea Parlamentară OSCE, vicepreşedinte al Senatului (2004 - 2005), lider al grupului Alianţa Dreptate şi Adevăr (2005 - 2007) şi lider al grupului PNL (2007 - 2008). În prezent, el este la cel de-al doilea mandat de senator, fiind liderul grupului parlamentar PNL, membru în Comisia pentru drepturile omului, în Comisia pentru românii de pretutindeni, în Adunarea Parlamentară OSCE şi Adunarea Parlamentară a Mării Mediterane.

Tot în 2004, a candidat la alegerile locale pentru funcţia de primar al Constanţei, câştigate din primul tur de scrutin de Radu Mazăre.

Puiu Haşotti este preşedintele de onoare al Asociaţiei pentru Promovarea Moştenirii Culturale şi a Arheologiei Experimentale (ARCHEX), preşedinte al Asociaţiei "I.C. Brătianu" din Mamaia şi membru al Fundaţiei Brătianu din Constanţa, aceste ultime două calităţi fiind menţionate în declaraţia sa de interese, din 13 iunie 2012, postată pe site-ul Senatului.

Este căsătorit cu Georgeta Haşotti, bibliotecar la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, şi nu are copii.

Potrivit declaraţiei de avere a lui Puiu Haşotti, din 13 iunie 2012, acesta deţine, împreună cu soţia sa, două case, ambele la Constanţa, una moştenită în 2004 şi o alta pe care au construit-o în 2002, şi un autoturism Volkswagen. Haşotti mai are un depozit de 331.000 de lei, unul de 67.900 de euro şi două conturi totalizând 5.300 de euro, neavând datorii care să depăşească 5.000 de euro.

Indemnizaţia sa de senator a fost de 55.488 de lei, la care s-a adăugat salariul de conferenţiar universitar de 15.900 de lei, în ultimul an fiscal încheiat, în timp ce soţia sa a avut venituri de 24.400 de lei din activitatea de bibliotecar şi de 10.200 de euro din închirierea locuinţei moştenite.

Recent, înaintea propunerii sale pentru funcţia de ministru al Culturii, Haşotti a criticat actuala conducere a Institutului Cultural Român (ICR), în contextul adoptării, pe 13 iunie, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2008, ce prevede trecerea instituţiei de sub autoritatea preşedinţiei sub cea a Senatului.

Puiu Haşotti şi Ilie Sârbu, în calitatea de lideri ai grupurilor parlamentare PNL şi, respectiv, PSD din Senat, au susţinut într-o declaraţie comună că USL vrea să elimine "caracterul profund politic dominant" al ICR, neavând "nici cea mai mică intenţie"de a politiza instituţia, ci de a o deschide "spre instituţiile de cultură legitime. Totodată, ei l-au invitat pe preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici, la Parlament pentru un dialog pe tema ordonanţei prin care institutul trece în autoritatea Senatului, însă întâlnirea s-a anulat, Patapievici neacceptând invitaţia, în condiţiile în care nu era permis accesul presei la întâlnire.

Puiu Haşotti, i-a transmis, luni, lui Patapievici că Senatul nu se află la dispoziţia acestuia şi i-a recomandat să fie mai reticent în atitudine, mai ales că nu a fost înlocuit din funcţie, deşi raportul Curţii de Conturi asupra ICR arată grave lacune. "Cred că domnul Patapievici nu înţelege în acest fel democraţia şi Parlamentul. Discuţiile care au loc şi care trebuiau să aibă loc erau nişte discuţii informale, am convenit şi era absolut firesc ca după aceea să fie declaraţii de presă, din partea inclusiv a domnului Patapievici", a declarat Haşotti, răspunzând, astfel, la acuzaţiile de lipsă de transparenţă din partea reprezentanţilor ICR.

"În niciun caz Parlamentul nu trebuie să se subordoneze ICR, în niciun caz un senator nu se află la dispoziţia domnului Patapievici. Transparenţa Parlamentului este una totală, discuţiile informale înseamnă însă cu totul altceva. Vreau să îi transmit (lui Horia-Roman Patapievici, n.r.) că domnia sa nu a fost înlocuit de la ICR. Nu înţeleg de ce face atâta caz, cu atât mai mult cu cât raportul Curţii de Conturi este unul care arată grave lacune în cheltuirea banului public", a mai spus liderul senatorilor PNL.

Puiu Haşotti a dorit să dea şi un exemplu, precizând că Institutul Cultural Român are 149 de angajaţi, iar Senatul are 800 de angajaţi şi este o instituţie infinit mai importantă, iar bugetul Senatului este dublu faţă de cel al ICR.

În replică, ICR a transmis într-un comunicat că, din bugetul propriu, doar aproximativ 25% se alocă pentru cheltuieli administrative (inclusiv salarii), circa 75% reprezentând finanţarea proiectelor derulate de ICR la nivel central şi prin cele 18 institute culturale româneşti din străinătate.

Întrebat dacă Parlamentul va reînnoi invitaţia pentru reprezentanţii ICR, Haşotti a răspuns: "Dar ce, domnul Patapievici îşi imaginează că eu sunt la dispoziţia domniei sale? Nu. L-am chemat, nu a vrut să vină, la revedere".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

 


comentează și tu Momentan sunt 1 comentarii
Taguri:
PUIU HAŞOTTI ,
BIOGRAFIE ,
AVERE
COMENTARII
  • kradu 29 aug 2012

    ce ne spune domnule Hasotti
    nimic
    ne spune ca e doar o canalie ordnar
    mutumim
    Marga si Hasotti
    si cacaau peste ei
    infractorul plagiator
    si Diaconescu care scuipa ziaristi a fast ministru
    o canalie un dupa alta

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa
vreaupresedinte.ro
Inchide